Numită şi "centrul vieţii", pâinea diferă mult ca gamă sortimentală în ceea ce privesc dimensiunile, forma, textura, aspectul şi gustul. Dospită cu drojdie, pâinea se produce într-o varietate de forme: pâine pe vatră sau la tavă, cornuri, chifle, inclusiv diverse tipuri de lipii (ca de exemplu pita, focaccia şi tipurile orientale).
• Pâine la tavă: se poate fabrica din făină albă, făină integrală sau amestec de făinuri. Ca urmare a faptului ca este coaptă în tavă are coaja moale şi fină.
• Pâine pe vatră: se coace direct pe vatră, ceea ce conduce la obţinerea unei coji crocante.
• Pâine din făină integrală: materia primă folosită la fabricarea acestui tip de pâine este făina integrală ce conţine toate componentele bobului de grâu: endosperm, tărâţe şi germene.
• Pâine de "grâu": se realizează din amestec de făină albă în proporţie de 75% si 25% faina integrala.
• Pâine din amestec de cereale: conţine pe lângă făină de grâu şi făină sau seminţe de alte cereale: secară, ovăz, triticale, orz, soia.
În cadrul acestor categorii de pâine există o mare varietate de sortimente cu diverse arome şi adaosuri.
O mare parte din sortimentele descrise mai sus se produc şi în România dar nu foarte multă lume s-a gândit şi la valoarea nutritivă a pâinii.
Valoare nutritivă
Există ideea, complet greşită, că pâinea şi produsele de panificaţie îngraşă. Aceste produse sunt foarte bogate în nutrienţi, dar nicidecum bogate în calorii.
Nutriționiștii recomandă introducerea în dietă a circa 6 pânâ la 11 sortimente de pâine, cereale, orez şi paste făinoase. Aceste produse sunt o sursă valoroasă de glucide complexe (în special amidon), fibre, fier şi vitamine din grupul B, având şi un conţinut scăzut de grăsimi.
Totodată trebuie ţinut cont că volumul consumului trebuie să fie mic, o felie de pâine sau un sandviş fiind suficiente la o masă.
Ghidul Dietetic recomandă ca aportul zilnic de calorii să provină în proporţie de cel puţin 55 - 60% din glucide, mai puţin de 30% din lipide şi circa 15% din proteine.
Piramida nutriţionistă
Această recomandare este ilustrată în figura de mai sus, piramida nutriţională, în care:
• Nivelul-I –alimentele pe bază de cereale;
• Nivelul-II - legume şi fructe;
• Nivelul-III - carne şi produse lactate;
• Nivelul IV - grăsimi şi uleiuri.
Se poate observa că hrana vegetală constituie baza piramidei nutriţioniste şi ar trebui să constituie baza alimentaţiei noastră de zi cu zi, în timp ce alimentele de origine animală şi cele rafinate sunt plasate la nivelele superioare şi deci ponderea lor în alimentaţie ar trebui să fie mai mică.
UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRCOLE SI MEDICINA VETERINARA “ION IONESCU DE LA BRAD” IASI
Facultatea de Agricultura
Specializarea: Tehnologia Prelucrarii Produselor Agricole
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
