Contaminanți organici în fructe

Contaminanţii sunt substanţe care nu sunt adăugate intenţionat la produsele alimentare. Aceste substanţe pot fi prezente în produsele alimentare ca reziduu al producerii, ambalării, transportului sau stocării produsului respectiv, sau ca urmare a contaminării de către mediu. Pentru a limita impactul negativ al contaminanţilor asupra produselor alimentare şi pentru a preveni riscurile asupra sănătăţii publice.

Pesticidele

Sunt substanţe chimice cu efect insecticide, fungicide, acaricid, nematocid, moluscid, rodenticid si erbicid, folosite în diverse domenii ale agriculturii (în protecţia plantelor şi apărarea sănătăţii animalelor), industriei forestiere şi pentru apărarea sănătăţii publice.

Prin folosirea diverselor pesticide apar însă reziduurile acestora în apă, sol, produse vegetale, lapte, si ţesuturi animale, care sunt ingerate de oameni. Această contaminare a mediului ambient si a alimentelor ca parte componentă a acestuia, este dependentă de cantitatea şi de modul de utilizare a pesticidelor, provocând marelui public o nelinişte latentă, o îngrijorare care nu este, din nefericire, întotdeauna nejustificată. De altfel, agricultura modernă nu exclude utilizarea pesticidelor; unele pesticide vor fi de importanţa mai redusă, datorită rezistenţei dăunătorilor în timp ce altele le vor înlocui. De aceea, în multe ţări au apărut sau sunt în curs de elaborare noi legislaţii, sau sunt în curs de modificare legislaţiile cu privire la utilizarea pesticidelor.

În ultimii ani, atenţia specialiştilor se îndreaptă tot mai mult către mijloacele biologice de combatere a bolilor si dăunatorilor, nepoluante care, coroborate cu metodele clasice au dus la elaborarea sistemului de combatere integrate.

Dintre toate pesticidele care contaminează mediul înconjurător, insecticidele organoclorurate sunt cele mai de temut.

Dintre fructele cu un continut mare de pesticide, amintim: piersicile, nectarinele, merele, perele, ciresele, murele, capsunile, strugurii.

Fructe si legume cu un continut scazut de pesticide

Cu un continut mai mic de pesticide, avem legume precum: broccoli, mazarea, ceapa, porumbul, varza, vinetele, cartofii dulci. Iar dintre fructe: bananele, kiwi, avocado, ananasul, mango, grapefruitul, pepenele galben, pepenele verde. Coaja lor protejeaza fructul carnos de actiunea pesticidelor.

2.Conținutul admis unei legislații

Prezentul regulament stabileşte cantităţile maxime ale unor contaminaţi: nitraţii, micotoxinele * (aflatoxinele, ocratoxina A, patulina şi toxinele de Fusarium), metalele grele (plumbul, cadmiul, mercurul), monoclorpropan-1, 2-diol (3-MCPD), dioxinele şi PCB de tipul dioxinei, hidrocarburile aromatice policiclice (HAP), dar şi staniul anorganic.

Produsele alimentare care prezintă niveluri ale contaminanţilor mai ridicate decât cele specificate în anexa regulamentului nu pot fi introduse pe piaţă.Aceste limite maxime se referă la părţile comestibile ale produselor alimentare şi se aplică în mod similar produselor alimentare compuse sau prelucrate, uscate sau diluate, eventual prin aplicarea unui factor de concentraţie sau de diluţie sau prin considerarea proporţiilor relative ale ingredientelor în produsul compus.

Se interzice plasarea pe piata a alimentelor care conţin un contaminant într-o cantitate inacceptabila din punct de vedere al sãnãtãţii publice şi în special pe plan toxicologic.

(2) Limita contaminantului se menţine cat mai scãzutã prin respectarea metodelor corespunzãtoare în timpul tuturor etapelor menţionate la art. 1 alin.Toleranţele maxime pentru contaminantii specifici se vor stabili de Ministerul Sãnãtãţii şi Familiei în colaborare cu Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pãdurilor.

Arahidele, fructele în coaja şi fructele uscate care nu respecta limitele maxime stabilite şi cerealele care nu respecta limitele maxime stabilite pot fi plasate pe piata, cu îndeplinirea urmãtoarelor condiţii:

a) aceste produse:

- sa nu fie destinate consumului uman direct sau utilizãrii ca ingrediente în produsele alimentare;

- sa respecte limitele maxime stabilite pentru arahide şi din aceeaşi anexa pentru fructe în coaja şi fructe uscate;

- sa fie supuse unui tratament secundar de sortare sau altor tratamente fizice şi, dupã acest tratament, limitele maxime stabilite sa nu fie depasite şi acest tratament sa nu provoace alte reziduuri nocive;

b) destinaţia acestor produse se evidentieaza clar prin etichetarea care conţine indicaţia "produsul se supune tratamentului de sortare sau altor tratamente fizice pentru a reduce nivelul de contaminare cu aflatoxine înainte de consum sau utilizare ca ingredient în produsele alimentare".

3.Principiul metodei de analiză a contaminanților

Analize specifice efectuate în cadrul controlului calităţii produselor alimentare scot adesea în evidenţă necesitatea abordării mai detaliate a problematicii măsurărilor chimice. Calitatea produselor alimentare comercializate pe Piaţa Unică influenţează sănătatea şi siguranţa unei colectivităţi de peste 500 milioane de locuitori ai Uniunii Europene. Drept consecinţă, în ultimii ani au fost elaborate şi adoptate un număr semnificativ de Directive Europene şi Reglementari ale Consiliului şi Parlamentului Europei în domeniu, legislaţie armonizate şi pe plan naţional.

Pe lângă principiile de bază ale siguranţei alimentare şi criteriile de calitate, aceste reglementări europene documentează metodele care trebuie aplicate în practica curentă precum şi caracteristicile de perfor-manţă necesar a fi respectate de metodele folosite pentru controlul alimentelor.

Determinarea pesticidelor şi a reziduurilor de pesticide impune operaţii probabile de prelucrare a probelor şi anume extracţia cu solvenţi, purificarea extractelor, concentrarea şi apoi analiza efectivă prin procedee cum sunt cele spectrofotometrice, enzimatice şi cromatografice,.

Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului “Regele Mihai 1 al României” din Timişoara