Consumul de Fructe și Legume

Modul de consum constituie doar un capitol – deşi deosebit de vast - al unui

concept mai larg numit mod de viaţă.

Modul de consum poate să difere mai mult sau mai puţin de la o populaţie la alta, odată cu modul de viaţă. Prin populaţie înţelegem o 2grupare relativ numeroasă de persoane având în comun mai multe caracteristici observabile vizând modul de viaţă şi implicit, modul de consum. Oricât de largă sau restrânsă, variabilitatea premiselor ce contribuie la structurarea unui mod de consum va

avea întotdeauna limite concrete. Aceasta face ca, date fiind limitele respective, un

anumit mod de consum să rămână unitar şi inconfundabil faţă de alte moduri de consum.

În cadrul unui mod de consum se pot exprima, de obicei, cu atât mai multe modele de consum, cu cât ecartul variabilităţii factorilor ce îl influenţează este mai larg.

Un model de consum exprimă un set integrat de comportamente specifice unei

categorii de populaţie sau de agenţi economici, în legătură cu achiziţia sau producerea prin mijloace proprii, în scopul utilizării directe, a bunurilor şi serviciilor necesare satisfacerii trebuinţelor de consum.

Comportamentele de consum constau în desfăşurarea unor (seturi de) activităţi

concrete, ce atestă conştientizarea de către consumatori a anumitor trebuinţe şi

oportunităţi de consum. Multe dintre comportamentele de consum sunt repetate la diverse intervale de timp, în funcţie de ritmul percepţiei trebuinţelor şi de specificul oportunităţilor de satisfacere a acestora.

Între două sau mai multe modele de consum pot să existe zone de relativă

suprapunere sau de coincidenţă. Acestea apar când unele premise obiective ale

manifestării preferinţelor şi obiceiurilor de consum sunt slab permisive în materie de opţiuni.

Premisele obiective ale structurării modelelor de consum derivă din restricţiile /

libertăţile material-economice prefigurate prin modul de producţie valorizate concret de consumatori prin filtrul socio-cultural propriu (deprinderi, obiceiuri, tradiţii, norme, cutume, valori etc.). În timp, toate aceste elemente acţionând sincronic, generează o orientare economico-social-culturală comună la nivelul unei populaţii.

Cultura unei populaţii se referă la credinţele, regulile de comportament, limba, ritualurile, arta, tehnologia, stilul de vestimentaţie, modul de producere şi de pregătire a hranei, religie şi, în general, la tot ce înseamnă implicarea unor valori tradiţionale, sau specifice unei anumite linii (continuităţi) în dezvoltarea istorică. În sens sociologic, o cultură poate indica, printre altele, şi o grupare de modele de comportament social - vizând inclusiv consumul de bunuri şi servicii – modele derivate din faptul că oamenii trăiesc, învaţă, produc şi consumă în diferite areale geo-sociale (zone, provincii, ţări ş.a.) pe care le consideră definitorii din perspectiva specificului lor identitar.

Identitatea culturală poate servi la realizarea unei distincţii între diverse (categorii

de) populaţii umane, dar şi în cadrul aceleiaşi culturi se pot dezvolta mai multe modele de consum.

Deşi între modelele de consum din cadrul unei culturi pot exista deosebiri mari (privind, de exemplu, natura sau volumul produselor consumate, (ne)asumarea unor obiceiuri de consum ş.a.), între modelele respective există şi unele elemente de specific comun, ce disting modelele respective de cele din cadrul altor culturi. Antropologii utilizează termenul de cultură atunci când se referă la o societate sau un grup în care mulţi sau chiar toţi membrii incluşi trăiesc similar. De multe ori, termenul de cultură este utilizat sinonim cu termenul de societate.

Cultura este cea care prescrie ce fel de comportament social este considerat legitim sau acceptabil într-o societate.

Caracterul prescriptiv al unei culturi simplifică adesea procesul de decizie al

consumatorilor, prin limitarea alegerilor social acceptabile. Caracteristicile culturale nu se moştenesc genetic ci se învaţă prin socializare, comunicare şi transmiterea din generaţie în generaţie. Existenţa unei anumite culturi la nivelul unei populaţii este echivalentă cu manifestarea unui sumum de caracteristici psiho-sociale relativ stabile în cadrul populaţiei respective. De aceea, în pofida schimbării continue a lumii, multe dintre obiceiurile de consum ale oamenilor sunt greu de schimbat, mai ales dacă este vorba despre consumul unor bunuri sau servicii tradiţionale.

În general, deosebirile culturale radicale fac dificilă comunicarea interpersoanlă

şi măresc premisele apariţiei unor tensiuni sociale. Prin împărtăşirea unor valori comune comunicarea în cadrul unei populaţii devine mai facilă iar predictibilitatea

comportamentului de consum se măreşte. Un demers publicitar, de exemplu, va produce efecte diferite dacă este aplicat asupra unor entităţi populaţionale distincte cultural. În ceea ce priveşte structurarea unora dintre modele de consum din cadrul unor culturi foarte vechi, în pofida aparenţelor, acestea se bazează pe zeci, sute sau chiar mii de ani de acumulare a unor experienţe, circumstanţe sau verificări ale unor soluţii de viaţă. De obicei, în funcţie de diferiţi factori, fiecare generaţie modifică, mai mult sau mai puţin, modelele pe care le practică în sfera consumului, chiar pe parcursul transmiterii acestora generaţiilor următoare. Astfel, noi idei şi soluţii de viaţă sunt incorporate continuu în cadrul modelelor de consum. În acest sens, se poate afirma fără a genera contradicţii, cămodelele de consum sunt, în acelaşi timp, perene şi dinamice.

În general, cercetarea relaţiilor ce se constituie între variabilele mixului de piaţă,

trebuinţele consumatorilor şi premisele economice ce condiţionează satisfacerea

trebuinţelor, stă la baza studierii modelelor de consum, ale populaţiilor moderne.

Clasa socială şi, în general, capitalul social, nivelul de educaţie, etapa de viaţă

sau vârsta persoanei/familiei, caracteristicile psiho-sociale şi, nu în ultimul rând,

capitalul economic, constituie factorii esenţiali ce influenţează adoptarea de către

consumatori a unuia sau altuia dintre modelele de consum ce pot coexista în cadrul

aceleiaşi culturi.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA A BANATULUI TIMISOARA