Pastrarea semintelor a constituit pentru om o preocupare din cele mai vechi timpuri.
Datele arheologice atesta ca, initial, pastrarea semintelor de cereale s-a facut in gropi sapate in stanca sau in pamant in regiunile cu climat mai uscat, iar in regiunile mai umede in vase de lut ars, de diferite marimi. Metoda pastrarii in gropi lipite cu argila si arse s-a pastrat multa vreme si pe teritoriul tarii noastre, mai ales in epoca migrarii popoarelor.
Pastrarea in magazii a fost cunoscuta si la popoarele antice (egipteni, chi?nezi, romani) de la care s-au pastrat si o serie de lucrari scrise privind "ingri?jirea" cerealelor (CATO, VARO; Codexul imparatilor bizantini TEODOSIU si IUSTINIAN etc., citati de BORCEAN; 1978).
Incepand, cu evul mediu si, mai ales, o data cu dezvoltarea industriei si comertului, s-a pus problema stocurilor mari de cereale; pentru care s-au construit magazii, la inceput din lemn, apoi din caramida, iar in ultima vreme din beton armat.
La noi in tara, primele silozuri s-au construit la Galati si Braila (1891), iar mai tarziu la Constanta (1909). Reteaua de silozuri s-a marit in perioada anilor 1939 - 1942, prin constructiile executate in Campia Dunarii si s-a extins in toata tara in intervalul ce s-a scurs.
In paralel s-au efectuat studii pentru stabilirea tehnologiei de pas?trare a diferitelor produse vegetale, o atentie deosebita, acordandu-se materialului semincer. In prezent pastrarea semintelor reprezinta o veriga tehnologica importanta, careia trebuie sa-i fie acordata toata atentia.
2.2. RECEPTIONAREA SI CIRCULATIA SEMINTELOR
Pentru receptionarea semintelor de la producatori, in bazele de receptie se fac urmatoarele pregatiri: - intocmirea planului de receptie; - asigurarea si pregatirea spatiilor pentru depozitare; - pregatirea utilajelor pentru receptionare si depozitare; - organizarea laboratoru?lui pentru efectuarea analizelor; - elaborarea planului de compartimen?tare a produselor pe calitati, - instruirea intregului personal si asigu?rarea cu materiale.
Receptionarea produselor se executa de catre laboratorul bazei in prezenta producatorului, primul procedand la extragerea probelor pri?mare (prin sondaj) din mijlocul de transport.
Asupra probelor se fac urmatoarele determinari, la toate produ?sele: examen organoleptic; puritatea fizica; umiditatea si starea fitosanitara.
Pe langa aceste determinari, se mai determina:
- masa hectolitrica (la grau, secara, orz, orzoaica, ovaz, orez si floarea-soarelui);
- boabele imbracate in palee (%) la grau;
- uniformitatea (orz si orzoaica);
- procentul de boabe galbene (orez);
- boabele atacate de plosnite si sticlozitatea (grau).
Dupa efectuarea analizelor si stabilirea incadrarii produselor in normele tehnice de receptionare, se intocmesc documentele de calitate, iar mijloacele de transport sunt dirijate la cantare.
Compartimentarea produselor vegetale sub forma de boabe consta in repartizarea loturilor de seminte in depozite, dupa urmatoarele criterii: specie, umiditate, puritate, masa hectolitrica, stare fitosanitara, alte caracteristici calitative, tipul depozitului etc.
Produsele destinate pentru samanta, care au la baza acte de recunoastere in camp, se compartimenteaza: pe specii, soiuri, loturi cu acelasi act de recunoastere si aceleasi caracteristici calitative.
Produsele destinate consumului se compartimenteaza pe destinatii: consum alimentar, consum furajer, consum industrial, export etc.
2.3. INSUSIRILE FIZICE
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
