Berea Caramel

1. Istoricul berii

Berea este cea mai veche bautura populara, care dateaza de peste 6000 de ani. Astfel primele mentionari despre producerea berii au fost gasite la sumerieni cu cca 4000 ani I.Ch. Arta empirica a fabricarii berii a fost transmisa apoi la babilonieni care foloseau 40% din recolta anuala de cereale pentru producerea a peste 20 sortimente de bere. Primele insemnari importante despere producerea si comercializarea berii au aparut pentru prima data in codul de legi al regelui Hammurabi din Babilonia cu aproape 2000 ani I.Hr.

In Egiptul antic berea a devenit bautura nationala si monopol de stat, fiind folosita ca aliment, medicament si drept ofranda pentru zei si provizii de calatorie pentru morti. S-a constatat foarte timpuriu ca berea nu contine germeni periculosi pentru om, spre deosebire de apa care era adesea infectata si producea boli. Astfel berea a devenit la vechii egipteni, alaturi de paine, masa zilnica a taranilor si sclavilor care construiau piramide.

Deoarece la producerea berii se adaugau diferite plante pentru aromatizare, dintre care unele erau toxice pentru om, incepand din sec. al 14-lea s-a trecut la folosirea singulara a hameiului la fabricarea berii. In anul 1516 principele Wilhelm al 4-lea al Bavariei a semnat „Legea germana a puritatii berii”, conform careia „Berea trebuie sa fie produsa numai din malt, apa, hamei si drojdie”. Aceasta lege, care este valabila si astazi in Germania, reprezinta si prima lege de protectie a consumatorului din lume.

Este cunoscut faptul ca berea cu un extract primitiv de circa 12% are o valoare energetica de circa 1900 KJ (450 Kcal/l), indiferent de tipul si sortimentul de bere si de gradul de fermentare.

Aceasta valoare energetica este comparabila cu cea a sucurilor de fructe, a laptelui sarac in grasime (1,5%) si a vinului din mere si mult mai scazuta decat a laptelui integral, a vinului, a sampaniei si bauturilor spirtoase.

De remarcat este faptul ca ponderea caloriilor care provin din alcool este in cazul berii de numai circa 65%, in timp ce in cazul vinului si sampaniei aceasta pondere este de 75-86% iar in cazul bauturilor spirtoase de 90-100%. Restul de calorii din bere este asigurat de catre substantele ce formeaza extractul berii: hidrati de carbon, proteine, glicerina si acizi organice.

Dintre substantele ce confera valoare nutritiva berii se pot mentiona urmatoarele:

- hidrati de carbon (pana la 40 compusi) in forma partial scindata, usor digerabili de catre organism;

- substante proteice care contin toti aminoacizii esentiali pentru organism;

- acizii organici usor asimilabili;

- vitaminele din grupul B cu importanta deosebita in metabolizarea hidratilor de carbon, a lipidelor, alcoolului si proteinelor;

- substante minerale si microelemente.

Actiunea fiziologica a substantelor din bere

Asa cum s-a observat berea are o valoare nutritiva insemnata care rezulta din raportul echilibrat (1:1) dintre continutul in alcool si substantele care formeaza extractul berii. Datorita continutului scazut in alcool si in substante din malt si hamei, consumul moderat de bere are o actiune favorabila asupra organismului, contribuind la imbunatatirea digestiei, a diurezei, a destinderii, a somnului si la o mai buna incadrare a persoanei in societate. In acest sens se potrivesc cuvintele unui fost ministru al cercetarii din Germania care spunea ca „Viitorul tarii noastre depinde de obiceiul ca oamenii sa bea o bere unul cu celalalt”.

Referitor la rolul fiziologic al principalelor substante din bere, cercetarile recente efectuate pe plan mondial in acest domeniu au ajuns la urmatoarele rezultate si concluzii:

Alcoolul reprezinta unul din principalii purtatori de gust si de energie din bere. El este utilizat de catre organism in proportie de 95% pentru obtinerea de energie, restul de 5% fiind eliminat prin urina, transpiratie si aerul respirat.

In comparatie cu abstinenta la alcool, consumul moderat de alcool are urmatoarele efecte pozitive:

- reducerea riscului de infarct miocardic si de boli cardiace;

- reducerea tensiunii arteriale;

- reducerea riscului de imbolnaviri gastro-intestinale;

- micsorarea riscului de aparitie a diferitelor forme de cancer;

- reducerea riscului de aparitie a bolilor hepatice;

- micsorarea irascibilitatii.

Trebuie insa precizat ca intre abstinenta la alcool, consumul moderat de alcool si efectele mai sus mentionate exista o corelatie in forma de „U” sau „J” si anume:

• in cazul abstinentei la alcool riscul acestor imbolnaviri este mai mare (=1,0);

• in cazul unui consum de 1 pahar de bere pe zi riscul de infarct cardiac scade la 0,8;

• la consumul a 2-3 pahare de bere pe zi riscul scade la 0,7;

• la consumul a 4-5 pahare de bere pe zi riscul creste din nou la 1,0 (ca la abstinenti);

• la consumul a peste 5-6 pahare de bere pe zi factorul de risc creste la peste 1,3.