Amenajările Agricole din România și Impactul Acestora asupra Dezvoltării Localităților

1. Spatiul rural al României

Spatiul rural al României este alcatuit conform Legii nr. 2/ 1968 de organizare teritorial- administrativa din 2.688 de comune care reunesc peste 45% din populatie. Din punct de vedere administrativ- teritorial exista 42 de judete, iar prin Legea nr. 151/ 1998 privind dezvoltarea regionala în România au fost înfiintate opt regiuni de dezvoltare. Spatiul rural masoara 212,7 mii kmp, densitatea populatiei fiind de 48 locuitori pe kmp, o valoare foarte mica de altfel. Între cele opt regiuni de dezvoltare, regiune de Nord- Est detine ponderea cea mai mare în ceea ce priveste spatiul rural cu o valoare de 94%, iar regiunea cu cea mai numeroasa populatie rurala este regiunea de Sud cu 55,7%. România are un caracter rural, taranesc si satesc, în ciuda episodului socialist care a dorit colectivizarea terenurilor si urbanizarea satelor, prin sistematizarea localitatilor rurale. Tara noastra este pe locul doi în Europa ca populatie rurala si tot pe locul doi ca populatie ocupata în agricultura, o valoare care depaseste media europeana de peste sase ori. Ponderea agriculturii în PIB în România este de aproape zece ori mai mare decât cea din UE. Populatia rurala reprezinta un actor deosebit în economia româneasca, care ridica si va ridica în continuare mari probleme societatii românesti.

Folosirea eficienta a resurselor de care dispune agricultura, satisfacerea în conditii mai bune a cerintelor populatiei pentru bunuri si servicii, cresterea gradului de utilizare a fortei de munca nu pot deveni operationale fara o deschidere mai larga a economiei rurale si integrarea acesteia în activitatea de piata. Experienta tarilor dezvoltate arata faptul ca integrarea activitatilor rurale în sistemul economiei de piata reprezinta un proces extrem de dificil, cu un puternic impact asupra populatiei din mediul rural. În cadrul acestui proces, un element reprezentativ este asezarea economiei rurale pe noi principii si mecanisme de functionare.

Eliberarea de comunism, prin actul revolutionar din decembrie 1989, a ridicat problema transformarii sistemului economic, respectiv trecerea de la economia socialista la economia capitalista. Cu alte cuvinte, s-a avut si se are în vedere lichidarea economiei de comanda si transformarea acesteia într-o economie de piata libera, specifica tarilor cu economie dezvoltata.

Datorita faptului ca în cadrul pietei rurale activitatile rurale detin partea preponderenta, orice abordare strategica a economiei de piata, în general, si a celei din zona sateasca, în special, trebuie sa porneasca de la problematica agriculturii românesti în perioada de tranzitie si de la specificul acesteia în economia de piata. Agricultura a fost prima ramura din economia nationala în care s-a demarat procesul de privatizare, rezultat al aplicarii Legii fondului funciar. În baza acestei legi, dreptul la proprietate asupra pamântului s-a stabilit prin reconstituirea acesteia pentru toti membrii cooperatori care au adus pamânt în cooperativele agricole.

Spatiul rural românesc se caracterizeaza printr-o mare diversitate de forme si tipuri de exploatatii în domeniul productiei agricole. În urma legislatiei privind domeniul agricol, au aparut urmatoarele tipuri de exploatatii în acceptia oficiala a organismelor din agricultura:

- Gospodarii taranesti individuale(de subzistenta)- au dimensiuni reduse de 1-5 ha si putine sanse de supravietuire în conditiile economiei de piata, daca nu sunt sprijinite de stat; sunt majoritare în agricultura româneasca, lucrând mai mult de ¾ din suprafata agricola aflata în proprietate privata;

- Asociatii familiale- se formeaza în urma unei întelegeri între doua sau mai multe familii si au ca scop cultivarea terenurilor agricole, cresterea animalelor, aprovizionarea, prelucrarea si vânzarea produselor, prestarea de servicii;

- Societati agricole- societati private, care au ca obiectiv exploatarea terenurilor, animalelor, au o suprafata agricola medie de 415 ha;

- Societati comerciale agricole- reprezinta rezultatul transformarii unor întreprinderi agricole de stat si statiuni pentru mecanizarea agriculturii sau a unor cooperative agricole de productie;

- Regii autonome agricole- au ca obiect producerea de bunuri economice în scopul obtinerii de profit si gestionarea bunurilor aflate în proprietatea statului.

Terenurile rezultate în urma aplicarii Legii nr. 18/1991, Legii nr. 169/1997 si a Legii nr.1/2000 au accentuat gradul de farâmitare a suprafetelor agricole, deoarece s-a instituit regula restituirii pe vechile amplasamente. Exploatatiile rezultate sunt, în marea majoritate, exploatatii de subzistenta, care realizeaza productii exclusiv pentru autoconsum, cu randamente foarte scazute.

Printr-o situatie asemanatoare a trecut si Europa de Vest înainte de cel de-al Doilea Razboi Mondial, dar în anii imediat urmatori au fost luate masuri legislative menite sa creeze conditiile pentru cresterea gradului de concentrare în vederea aparitiei unor ferme de dimensiuni mai mari.

Analizând starea actuala, agricultura trece printr-o stare de criza structurala, organizatorica, economico- financiara si de productie, efect al politicii economice si agricole, în care taranul român, desi are pamânt, nu are mijloace financiare si de productie proprii.

2. ANALIZA SWOT

Conform Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013, punctele tari si punctele slabe, oportunitatile si riscurile agriculturii românesti sunt :

Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” – Iasi

Centrul de Studii Europene