Orzul

Din boabele de orz, prin prelucrare, se obtin diverse specialitati inlocuitori de cafea, faina si siropuri de malt, utilizate in industria dulciurilor si medicamentelor (DRAGHICI si colab., 1975). In hrana animalelor, boabele de orz constituie un furaj concentrat valoros, datorita continutului ridicat in hidrati de carbon si proteine.

Valoarea furajera a boabelor de orz este comparabila cu cea a boabelor de porumb, chiar superioara acestora, datorita continutului mai mare in proteine.

Paiele de orz au o valoare nutritiva superioara celor de grau, ovaz si secara, putand fi utilizate ca furaj fibros in hrana animalelor.

Borhotul de bere ce rezulta in procesul de obtinere a berii, este un furaj lactogen valoros, utilizat in hrana vacilor pentru lapte.

In industria berii, orzoaica, datorita continutului mai redus in proteine, constituie materia prima de baza, asigurand limpezirea mai buna si cresterea extractului berii.

Boabele de orz se folosesc ca materie prima si in industria alcoolului, dextrinei, glucozei, etc.

Compozitia chimica.

Compozitia chimica a boabelor de orz este influentata de factorul genetic si de conditiile de mediu, inregistrandu-se varietati importante ale continutului de proteina si amidon (tabelul 1. 3. 1.). Tabelul 1. 3. 1. Continutul boabelor in substante proteice si amidon la orzul de toamna si orzoaica de primavara (DRAGHICI si colab., 1975). Orzul are un continut mai mare in proteina si mai redus in amidon, decat orzoaica.

Continutul in proteina este favorizat de climatul cald si uscat, care scurteaza perioada umplerii boabelor, determinand o cantitate mai mica de amidon acumulata. De asemenea, ingrasamintele cu azot si fertilitatea ridicata a solului maresc procentul de proteina, din boabe.

Orzoaica, utilizata in industria berii, trebuie sa aiba un continut in proteina de 10 - 12 %, care se poate obtine in conditiile climatului umed si racoros, ce favorizeaza acumularea amidonului, in detrimentul proteinei.

Boabele de orzoaica pentru bere trebuie sa fie mari (MMB 40 -48 g) uniforme, cu o energie germinativa ridicata favorizand obtinerea unui malt de buna calitate. Compozitia chimica este prezentata in tabelul 1. 3. 2. Tabelul 1. 3. 2. Compozitia chimica a boabelor de orz (DRAGHICI si colab., 1975) Proteina orzului este saraca in argimina si triptofan, iar glicocolul, lizina si metionina lipsesc.

Gluteina este foarte saraca sau lipsita de gluten, ceea ce explica insusirile panificabile slabe ale fainii de orz (BILTEANU si colab., 1983). Continutul ridicat in celuloza, datorat paleelor care imbraca boabele, face orzul mai putin recomandat in hrana pasarilor.

Boabele de orz nu contin vitaminele A si D.

Raspandirea Dinamica suprafetelor si productiilor la nivel mondial este prezentata in tabelele 1. 3. 3. si 1. 3. 4. Cele mai mari productii medii (kg/ha), s-au obtinut in: Irlanda (6000), Belgia si Luxemburg (5653), Arabia Saudita (5556), Franta (5439), Austria ...