Grâul

Graul este una din cele mai importante plante alimentare, cultivata in peste 45 de tari, hranind 35 - 40 % din populatia globului.

Utilizarea principala este la fabricarea painii si a variatelor produse care se fabrica din faina.

In numeroase tari graul se utilizeaza si in hrana animalelor, prezentand fata de porumb urmatoarele avantaje:

- este mai bogat in substante proteice cu valoare nutritiva superioara celei din porumb datorita echilibrului dintre aminoacizi si absentei zeinei;

- continut mai ridicat in vitamine;

- productiile de graul sunt comparabile cu cele din porumb;

- costul graului este mai scazut comparativ cu al porumbului, fiind o cultura complet mecanizabila;

- in conditii de irigare, dupa grau se poate obtine a doua cultura;

- datorita rezistentei la factorii de mediu mai putin favorabili, arealul de cultura al graului este mai mare decat al porumbului;

- recoltandu-se devreme este o buna premergatoare pentru celelalte culturi, permitand efectuarea la timp a lucrarilor solului si aplicarii ingrasamintelor organice si a amendamentelor acolo unde sunt necesare, acumularii apei si a nitratilor;

- sistemul radicular fasciculat asigura o buna protectie contra eroziunii solului.

Taratele de grau sunt un furaj deosebit de valoros pentru tineret si vacile cu lapte, datorita bogatiei lor in proteina bruta (14 - 15 %) si hidrati de carbon (40 - 45 %).

Paiele de grau se utilizeaza in furajarea animalelor, la fabricarea celulozei si ca asternut pentru animale, obtinandu-se gunoiul de grajd.

Miristea ramasa dupa recoltat imbogateste solul in materie organica.

Compozitia chimica

Partile componente ale bobului de grau sub aspect morfologic sunt: embrionul 2,8 %, endospermul 82,4 %, stratul cu aleurona 8,3 % si tegumentul 6,1 %.

Substante extractive neazotate detin intre 61 - 75,8 % din care peste 90 % reprezinta amidonul, 2 - 3,5 % zahar si 2,3 % dextrina. Amidonul se gaseste numai in endosperm, unde ocupa 87,5 %.

Substantele proteice sunt cele mai importante sub aspect nutritiv, de cantitatea si calitatea lor depinzand calitatea fainii.

Amplitudinea continutului acestor substante este intre 8 - 24 %, in functie de specie, soi si conditiile de vegetatie.

Soiurile cultivate in tara noastra au in medie intre 13 - 15,5 % substante proteice. Conditiile climatice influenteaza continutul in substante proteice. Astfel, in climatele secetoase se acumuleaza mai multa proteina comparativ cu granele din climatul oceanic.

In cultura irigata, la acelasi soi, se inregistreaza o diminuare a continutului de substante proteice.

Pe solurile bogate in azot (cernoziomuri) cat si prin folosirea ingrasamintelor cu azot favorizam cresterea continutului de substante proteice in bob.

In raport cu conditiile pedoclimatice din tara noastra, la acelasi soi, cultivat in localitati diferite, s-a inregistrat o amplitudine a continutului de substante proteice intre 9,85 % si 19,12 %.

Pe piata mondiala granele se impart in trei grupe, dupa insusirile de panificatie:

- Grupa A - soiuri cu gluten tare obtinute in stepa si silvostepa climatului temperat.

Sunt folosite pentru inobilarea celor din grupa C;

- Grupa B - soiuri de calitate mijlocie, se obtin in climatul temperat mai umed - graul din Argentina, Rusia, Romania, Ungaria, Iugoslavia, India;

- Grupa