Familia Rosaceae este foarte mare, cu peste 2000 de specii, raspandite pe toata suprafata globului. Cuprinde numerosi arbori, arbusti si plante ierbacee, care au adeseori tulpini spinoase sau ghimpoase, frunze alterne sau opuse.
Din familia Rosaceae face parte si genul Prunus care cuprinde in jur de 430 de specii, de la cele mai cunoscute ca prunul, ciresul, visinul, caisul, piersicul pana la unele mai putin cunoscute ca porumbarul, ciresul paduret, migdalul pitic, visinul turcesc, malinul.
Florile sunt in genreal albe spre roz, cu 5 petale si 5 sepale. Frucetele se intalnesc singure, in umbele sau raceme.Fructul poarta denumirea de drupa. Frunzele au forma lanceolata sau zimtate pe margine.
Prunus domestica(Prunul) Prunul este una din cele mai importante specii pomicole din tarile cu climat temperat. Prunul este o specie valoraosa si datorita faptului ca pomii au cerinte relativ mici fata de conditiile ecologice, necesita o agrotehnica relativ simpla si au un potential productiv ridicat si constant. La majoritatea soiurilor trunchiul este mijlociu si acoperit in tinerete cu unritidom de culoare cenusie. Coroana, are , in functie de soi diametre si inaltimi cuprinse intre 4-7 m, o forma globuloasa, elipsoida sau invers piramidala, cu ramuri de schelet. Florile sunt hermafrodite, cu petale albe sau alb-verzui, de dimensiuni diferite. Inflorirea are loc inainte sau simultan cu infrunzirea. Fructele sunt drupe de dimensiuni, forme, gust, aroma si culori foarte diferite. In tara noastra sunt considerate valoroase soiurile cu fructe mijlocii(35-40 g) cu pielita colorata unicform in vanat-inchis si acoperite cu un strat fin dar persistent de "pruina" cu gust placut si aroma fina, samburele mic si neadernt la pulpa.
Prunul este mult raspandit pe glob, in special in zonele temperate din emisfera nordica. Specia ocupa locul al XI-lea pe glob dupa mere, citrice, banane, piersici si ananas si locul al II-lea in zonele temperate dupa mar cu circa 1,7 milioane ha si o productie totala de circa 13,5 milioane tone. Productia cea mai mare de prune se obtine in Asia urmata de Europa, America de Nord, America de Sud, Africa si Oceania.
Pe plan mondial, tari mari producatoare sunt China, S.U.A., Turcia, Argentina, Iugoslavia, Romania. In Europa, tarile mari producatoare de sunt: ex Iugoslavia, Romania, Germania, Bulgaria, Franta, etc.
Cultura prunului in Romania
In Romania productiile obtinute in anii de inceput ai secolului nostru au fost insemnate si anume: 468 mii tone in anul 1925; 554 mii tone in 1927; 289 mii tone in 1930. Dupa suprafata ocupata cu prun si dupa productia realizata, tara noastra s-a situat mult timp pe locul II in Europa dupa ex Iugoslavia. Cum se stie, al doilea razboi mondial a lasat rani adanci si in cultura prunului, mai ales ca el reprezenta specia dominanta.
In prezent, sortimentul de baza din principalele centre pomicole este alcatuit din soiurile: Tuleu gras, Tuleu timpuriu, Vinete Romanesti, Centenar, Valor, Pescarus, Silvia, Blue Free.
Prunus avium (Ciresul) este un arbore inalt de 10-15 m, cu un diametru al coroanei intre 6 si 8 m. Are un aspect ovoidal, insa odata cu trecerea anilor capata un aspect mai rotunjit. Frunzele sint de culoare verde inchis, spectaculoase toamna prin culoarea galben-orange, ajungind chiar la rosu. Florile acestui arbore apar in lunile aprilie-mai, sint albe. Fructele sint comestibile si au culoarea rosu inchis. Ciresul nu este in general pretentios, este rezistent la frigurile puternice din iarna, insa iubeste caldura si prefera solurile calcaroase sau moi in profunzime, pentru o patrundere mai usoara a radacinilor.
Ciresul este o specie originara din zona cuprinsa intre Marea Neagra si Marea Caspica de unde s-a raspandit in Europa si Asia. In stare salbatica se mai intalneste in Iran, China, Rusia, Asia Mica, Asia Centrala, Africa de Nord, Sudul si Estul Europei.
In prezent ciresul se cultiva intre paralelele de 40-60? latitudine nordica, dar izolat se intalneste pe toate continentele. In Romania se mai cultiva circa 7 mii ha, cea mai mare parte in sectorul privat, pe care se obtine o productie de circa 60 mii tone.
Principalele judete producatoare sunt: Iasi, Galati, Vrancea, Vaslui, Botosani, Neamt, Arad. Dinamica productiei este in descrestere continua.
Prunus cerasus(Visinul) Pom roditor din familia rozaceelor, cu frunze lucioase, dintate pe margine, cu flori albe, cultivat pentru fructele sale . Include mai mult de 300 de varietati, incluzand Montmorency, slab colorat, Morrelocu de culoare inchisa .Visinul este o specie tetraploida provenita probabil din hibridarea naturala dintre Cerasus avium si Cerasus fruticosa.
Visiunul comparativ cu ciresul, are o plasticitate ecologica mai mare. Fata de temperatura are cerinte mai mici, iar pragul biologic pentru maturarea mugurilor este de 8 grade C. Este una dintre speciile cele mai rezistente la ger dintre prunoide. Reuseste bine atat in zonele secetoase(400-500 mm apa anual) cat si in regiunile umede(700-800 mm apa annual).
Sistemul radicular fiind mai superficial, poate valorifica si solurile mai subtiri, slab erodate, usor alcaline.Visinul poate fi cultivat pana la altitudin de 500-750 m.
Visiunul are talie mica (4-6 m) sau chiar arbustoid.Are o capacitate mare de ramificare, coroana indesindu-se datorita numerosilor lastari anticipati.
Visinele se coc mai esalonat decat ciresele si se tin bine pe ramuri pana la maturitatea deplina, astfel ca pot fi recoltate in 1-2 reprize. Ele nu isi continua coacerea dupa cules. Fructele se recolteaza la maturitatea completa sau cu 2-3 zile inainte.
Visinul comun nu se intalneste in stare salbatica insa creste semispontan in jurul Marii Caspice in Caucaz, India, Iran, Asia Mica si Peninsula Balcanica, care ar fi si originile sale. Spre deosebire de cires, care nu poate depasi paralela de 60?C latitudine nordica, visinul depaseste acesta cota devansand chiar si cultura marului.
In Romania, visinul ocupa circa 6
- "Dendrologie"- Victor Stanescu
- http://sfaturipomicole.tripod.com
- www.gradinamea.ro
- www.wikipedia.org
- " Pomicultura" - I.Godeanu, I.Militiu, M.Popescu, N.Cepoiu
- "Pomicultura generala si speciala" - N.Ghena, V.Cireasa, M.Popescu
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
