Cultura grâului

Graul este cea mai importanta planta cultivata, cu mare pondere alimentara. Suprafetele intinse pe care se seamana, precum si atentia de care planta se bucura se datoresc: continutului ridicat al boabelor in hidrati de carbon si proteine si raportului dintre aceste substante, corespunzator cerintelor organismului uman; conservabilitatii indelungate a boabelor si faptului ca pot fi transportate fara dificultate; faptului ca planta are plasticitate ecologica mare, fiind cultivata in zone a culturii. Boabele de grau sunt utilizate indeosebi pentru producerea fainei destinata fabricarii painii aliment de baza pentru un numar mare de oameni (dupa unele statistici, 35-40 % din populatia globului). De asemenea boablele de grau sunt folosite pentru fabricarea pastelor fainoase, precum si ca materie prima pentru alte industrii foarte diferite.

Tulpinile (paiele) ramase dupa recoltat au utilizari multiple: materie prima pentru fabricarea celulozei, asternut pentru animale, nutret grosier, ingrasamant organic, incorporate ca atare in sol, imediat dupa recoltare, sau dupa ce au fost supuse unui proces de compostare.

Taratele reziduri de la industria de morarit sunt un furaj concentrat deosebit de valoros, bogat in proteine, lipide si saruri minerale.

Boablele de grau pot reprezenta si un furaj concentrat foarte apreciat, superior porumbului, sub aspectul valorii nutritive, al pretului si chiar ca productivitate. Folosirea boablelor de grau ca furaj este mai putin raspandita la noi, dar este practicata in majoritatea tarilor mari producatoare de grau. Sub aspect agronomic, cultura graului ofera avantajul ca este integral mecanizata. Totodata, graul este o foarte buna premergatoare pentru efectuarea araturilor de vara. Ca urmare dupa grau poate fi semanata, in principiu orice cultura; dupa recoltarea soiurilor timpurii de grau pot fi amplasate unele culturi succesive.

Glucidele. In compozitia bobului de grau predomina substantele extractive neazotate (62-75%) din masa proaspata a bobului, formate in proportie de peste 90% din amidon, iar restul fiind dextrine, si alte glucide mai simple. Extractivele neazotate sunt acumulate, in principal, in endosperm Protidele. Substante proteice reprezinta in mod obijnuit 10-16% din masa bobului (cu limitele intre 8 si 24%) si sunt situate in cea mai mare parte spre partile periferice ale bobului (invelisuri, stratul aleurona), in embrion si scutellum. Cantitatea si compozitia proteinelor dau calitatea nutritiva a bobului.

Acumularea proteinelor in bob depinde de o serie de factori, cum ar fi: specia de grau, soiul, conditiile climatice, fertilitatea naturala a solului si dozele de azot folosite. Dintre acesti factori, conditiile climatice au un rol deosebit de important. In climatele secetoase si calde, acumularea proteinelor in bob este favorizata; pe de alta parte perioada de formare si umplere a boabelor este mai scurta, coacerea este grabita si, ca urmare procentual ...