Turismul montan în stațiunea Stâna de Vale

1.TRASEUL TURISTIC :

SALONTA-TULCA-GHURBEDIU-TINCA-RIPA-DUMBRAVA-HOLOD-VINTERE-POCALA-BEIUS-BUDUREASA-STANA DE VALE

2.OBIECTIVE TURISTICE INTALNITE PE TRASEU:

TINCA:IZOARELE DE APA MINERALA DIN STATIUNEA TINCA,MONUNENTUL EROILOR

BEIUS: MUZEUL MUNICIPAL DE ETNOGRAFIE SI ISTORICE

BUDUREASA: MORI DE APA ,REZERVATI NATURALE

3.LOCALIZARE GEOGRAFICA :

STATIUNEA ESTE AMPLASATA LA O ALTITUDINE DE CIRCA 1100 M ,MUNTII APUSENI,ESTE IZOLATA SI INCONJURATA DE MUNTII.

4.MIJLOACELE DE TURISM POSIBIL DE UTILIZAT DE`A LUNGUL TRASEULUI :

MIJLOCUL DE TRANSPORT ESTE AUTOCARUL SAU MASINA PERSONALA PREZENTAREA GENERALA A STATIUNII STANA DE VALE

1 SCURT ISTORIC:

Situata in jududetul Bihor in muntii Vladeasa, la circa 70 km de Oradea pe DN 76 pana la Beius si apoi la stanga spre Budureasa la o altitudine de 1102 m.

Dealul Muncelului la est de Stana de Vale, varful Poeni de unde poti cobori pe poteca la Stana de Vale. Dealul Munceilor face o deviere spre Aria Vulturilor (cota 1345 m), in continuare cumpana Munceilor trece in Piatra Calului (1461 m) de unde se dezvolta mai larg ca un mic platou situat intre Valea Iadului si izvoarele paraului Sebes, care este afluent al Draganului. Bazinul de la Stana de Vale pare un bazin suspendat ce are o altitudine de aproximativ 1100 - 1200 m.

Muntii Plopisului la nord de Crisul Repede pe care-l desparte de bazinul Barcaului. In partea de est si sud-est se intind pana la Defileul Crisului unde iau contact cu Muntii Mesesului si Vladeasa.. Sunt construiti din sisturi cristaline si sedimentar cretacic.

Beius - Budureasa - Stana de Vale (25 km). Budureasa - 12 km de la Beius. Budureasa este unul dintre cele mai vechi centre de creatie populara din Tara Crisurilor.Se confectioneaza vestitele lazi de zestre, unice in tara prin ornamentatia arhaica si mai ales a tehnicii de afumare a scandurilor de fag inaintea confectionarii fiecarei lazi de zestre. Mai poate fi vazuta o moara de apa in stare de functionare, precum si o piua de postav. De la Budureasa drumul urca la Stana de Vale.

Flora din Stana de Vale este caracteristica Muntilor Apuseni, vegetatie este etajata pe verticala, de la goluri alpine, la paduri de rasinoase si foioase care alterneaza cu fanete in care predomina gramineele. In locurile pietroase por fi vazute tufe de ienupar, smardar, scorus, colilia, negara, paiusul, pelinita, afine si coacaze de munte, licheni roz, galbui-aurii sau albiciosi. In padurile de rasinoase predomina molidul si pinul, ca flora aparte la Stana de Vale putem intalni molidul columnar (Picea Abies.var.columnaris). In padurile de foioase se pot intalmi fagul, carpenul, frasinul, paltinul, artarul, sangerul, teiul, razlet gorunul, tisa si castanul salbatic. Ciupercile intalnite sunt: galbiori, urechiuse, manatarci, cineciori si ciuperci de balegar.

Fauna: aici putem intalni cerbul, rasul, veverita, mistretul, uli si soimi, cocosul de munte, corbul, ierunca, buha. In apele raurilor putem intalni pastravul, cleanul, mreana iar in raurile de campie crapul si stiuca. In paduri se pot intalni pasari ca: sitarul, mierla,