Potențialul turistic al Orașului Călărași

Introducere

Orasul Calarasi se asterne pe ambele maluri ale raului Bac, in regiunea unor dealuri miraculoase de Codru, cam la jumatate de cale intre Chisinau si Ungheni (59 de km pana la Ungheni si 49 de km pana la capitala Republicii Moldova si 132 km de municipiul Iasi, Romania), imbratisand cele doua artere de comunicatie ce duc spre frontiera - autostrada si calea ferata. Dealul de langa Tuzara, acoperit cu o padure seculara, are o altitudine de 383 de m, cel ce urca spre Niscani, pe soseaua Calarasi-Orhei, se inalta la 353 m. Este o localitate situata la latitudinea 47.2544 longitudinea 28.3080 si altitudinea de 124 metri fata de nivelul marii. Aceasta localitate este in administrarea Raionul Calarasi.

In 2004 Calarasi avea o suprafata de 213 km2, populatia de 18927 de oameni, fondul locativ de 269,3 mii m2. Erau 32 intreprinderi individuale printre care cele mai importante: fabrica de lapte, de conserve, de vinuri si coniacuri. Erau 50 de magazine, 4 cafenele, 2 frizerii, 2 ateliere foto, o curatatorie chimica, o baie, o policlinica, un spital, 7 gradinite de copii, 2 scoli romane, o scoala rusa, un colegiu pedagogic, un cinematograf, 3 biblioteci, o casa de cultura, un oficiu de telecomunicatii, un stadion, 2 hoteluri.

Capitolul I

Scurt istoric al localitatii natale

Orasul Calarasi este atestat in anii 1432-1433 cu denumirea initiala de Tuzara. Cu mult inainte de urcarea lui Stefan cel Mare in tronul tarii, aici se aflau citeva localitati: Tuzara de Sus (numita si Novaci), Tuzara de jos, Baraiac, Verbca. Treptat acestea s-au contopit, iar mai apoi in documente erau intilnite ca Tuzara-tirg si Tuzara-sat, Calarasi-tirg si Calarasi-sat. Spre vest de Calarasi, in valea riului Bic, specialistii au depistat 2 vetre de sate parasite din sec. II-IV e.n.

In Dictionarul Enciclopedic Roman este mentionat ca in evul mediu, calarasii formau un corp inarmat de slujitori auxiliari ai domniei. In timp de pace, calarasii indeplineau functiile unor organe locale de executie administrativa, iar in timp de razboi, erau o parte dintre cele mai importante din ostirile tarii. Voievozii Moldovei se opreau deseori pe meleagurile Tuzarei cu steaguri de calarasi, unii, cuceriti de farmecul peisajului acelor locuri, au ramas aici impreuna cu capitanii lor. Astfel, cu anii s-a infiripat si a prins radacini toponimul Calarasi. Atit in timpul domniei lui Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Alexandru Lapusneanu, cit si Constantin Mavrocordat, intilnim aceasta localitate, initial sub denumirea de Tuzara, in diverse hrisoave si acte de proprietate.

http://www.calarasi-primaria.md/index.php?pag=page&id=33&l=

http://www.calarasi-primaria.md/index.php?pag=page&id=34&l=

http://www.primaria.md/p/6/3/284/35/Istoricul-localit%C4%83%C5%A3ii

http://localitati.casata.md/index.php?l=en&action=viewlocalitate&id=2501

http://culturacl.wordpress.com/turism-6/

http://www.moldovenii.md/md/city/details/id/78#Economia_locala

http://calarasidivin.md/about_ro.php

http://www.informator.md/ro/oferte-turistice-de-la-operatori-interni/93/

http://atlas.usv.ro/geoconcept/articole.php/Ghidul-t%C4%83u-pentru-statiunea-Codru,-Republica-Moldova/52