Posibilități de dezvoltare a turismului în orașul Sighișoara

Sighisoara este situata in centrul tarii, pe raul Tarnava Mare, in sud-estul judetului Mures, fiind un important nod rutier si feroviar. Apartine regiunii de dezvoltare ADR Centru.

Situandu-se in partea centrala a tarii, distantele pana la principalele localitati de interes economic, administrativ, cultural si turistic sunt acceptabile: 297 km pana la Bucuresti, 120 km pana la Brasov, 156 km - Cluj-Napoca, 54 km - Tirgu Mures, 40 km - Odorheiu Secuiesc.

Potentialul turistic natural:

Relieful

Relieful Sighisoarei, parte din vechea platforma a Marii Panonice, este taiat in terase de curgere a apelor Tarnavei si ale afluentilor sai.

In valea larga a Tarnavei Mari, pe un teren accidentat de forma unei caldari, se ridica Dealul Cetatii de pe care coboara orasul, intinzandu-se dinspre nord-vest spre sud-est. Dealul Cetatii (425 m) incoronat de Cetatea Medievala este inconjurat de alte dealuri mai inalte, asezate ca un imens amfiteatru natural: spre nord, Dealul Garii (528 m); spre vest, Hula Danesului si Dealul Stejaris (524 m); spre sud, Lunca Postei, care urca spre Dealul din Mijloc (511 - 603 m), iar spre est, Dealul Bradet (524 m).

Dispozitia vetrei orasului se face pe cateva nivele de altitudine - intre 350 m pe lunca Tarnavei Mari si 475 m pe Dealul din Mijloc. Diferenta de inaltime in zona orasului, de la nivelul Tarnavei, este de aproximativ 110 m, astfel ca Dealul Cetatii domina intreaga vale din amonte a Tarnavei Mari.

Dealul Garii, Platoul Breite (Stejaris) si Hula Danesului, sunt locurile preferate de odihna si agrement ale orasului, in aceste zone fiind practicabil turismul de recreere.

Clima

Conform regionarii climatice, arealul sighisorean se incadreaza climei temperate de dealuri inalte cuprinse intre 400 si 600 m si podisuri joase de 300 si 500 m, cu urmatoarele caracteristici: temperatura medie anuala a aerului este 8,2?C. Prezenta inversiunilor de temperatura genereaza ceturi diurne dense in special in lungul cursului de apa al Tarnavei Mari; precipitatiile atmosferice medii anuale sunt de 620-650 mm, iar vanturile permanente sunt cele din sectorul NV.

Reteaua hidrografica

Sursele de apa potabila de pe teritoriul municipiului Sighisoara sunt apele de suprafata reprezentate de raul Tarnava Mare si afluentii sai: paraiele Dracului, Saesului, Brostean, Cainelui, Hertesului, Rus si Cetatii. Apele subterane sunt reprezentate de un singur acvifer exploatat si cateva izvoare naturale. Numarul lacurilor este mic, se remarca lacul natural de la Serches, lacul Rusu, mai numeroase sunt zonele umede si mlastinoase.

Vegetatia si fauna

Vegetatia arealului sighisorean se incadreaza in aria vest-europeana a etajului nemoral de dealuri si podisuri, al padurilor de foiase, cu subetajul gorunului si al fagului, provincia biogeografica CentralEuropeana Carpatica si marcheaza caracterul de tranzitie al regiunii dintre Campia Transilvaniei la nord si Podisul Hartibaciului la sud.

Se remarca asociatile vegetale reprezentate de: paduri de deal formate din stejar (Quercus robur), gorun (Q.sesilliflora), fag (Fagus sylvatica), carpen (Carpinus betulus), alaturi de esente secundare ca darmozul (Viburnum lantana) si iedera (Hedera salix, H.canariensis). Padurile de lunca insotesc valea Tarnavei Mari, esentele caracteristice sunt slacia (Salix Salicaceae) si plopul (Plopulus Alba, P.Nigra, P.Tremula). Lunca are aspect de silvostepa cu plante spinoase si arbusti, din care: porumbarul (Prunus spinods), lemnul raios (Eronymus verrucosa), lemnul cainesc (Ligustrum vulgarisconul) si macesul (Rosa canina) sunt speciile mai importante. Vegetatia spontana este reprezentata de specii de plante endemice sau pe cale de disparitie in Romania dar si in Europa, insa, datorita favorabilitatii conditiilor de mediu, numarul exemplarelor abunda (local).

Fauna este specifica dealurilor inalte si se incadreaza in domeniul faunei padurilor de foioase, la care se adauga fauna luncilor, lacurilor, zonelor umede si a apelor curgatoare. Sighisoara detine arii naturale faunistice deosebit de valoroase, intalnindu-se specii de animale cu rol bioindicator de poluare. Multe din specii sunt reprezentate printr-un numar ridicat de indivizi, desi pe plan european numarul lor este in declin.

Potentialul turistic antropic:

http://www.sighisoara.org.ro/portal/portal.nsf/AllByUNID/000013E6?OpenDocument (Documentul ,,Strategia de dezvoltare economico-sociala a municipiului Sighisoara 2008-2013")

http://www.welcometoromania.ro/Sighisoara/Sighisoara_Obiective_r.htm