Determinarea gradului de atractivitate al stațiunii turistice Vatra Dornei

Vatra Dornei este un municipiu situat in nordul Romaniei (Judetul Suceava), in inima Carpatilor Orientali, la egala distanta fata de cele doua laturi ale lor (estica si vestica), in cadrul culoarului depresionar ce desparte grupa nordica de grupa centrala a acestora. Asezat la confluenta Bistritei Aurii cu cel mai insemnat afluent al sau din cursul superior, Dorna, la o altitudine de 802-808 m, si la 110 km sud-vest de municipiul Suceava, orasul are o pozitie deosebit de favorabila fata de cele mai importante cai de comunicatie.

Vatra Dornei este inconjurata de o serie de munti josi si mijlocii, cu structura cristalina, cu aspect de muncele, alcatuiti din culmi rotunjite care coboara in trepte - in nord-est Barnarelu (1321 m), prelungirea masivului Giumalau; in sud Dealu Negru (1302 m); in nord Runcu (1155 m), partea terminala a Muntilor Suhardului, situati in unghiul de confluenta a Bistritei cu Dorna. Dincolo de aceste culmi din imediata apropiere a orasului, se ridica spre sud zidul vulcanic al Muntilor Calimani, spre est muntii cristalini ai Bistritei si masivele Giumalau-Rarau, iar spre nord culmile Suhardului, toate acestea conferind un pitoresc deosebit cadrului in care este asezat orasul Vatra Dornei. Sub raport climatic, Vatra Dornei se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 5 gr. C (media lunii iulie 15 gr. C iar media lunii ianuarie -6 gr. C). Cantitatea medie anuala de precipitatii trece de 600 mm iar numarul zilelor cu strat de zapada este de peste 120, fapt foarte important pentru practicarea sporturilor de iarna.

Un aspect deosebit de important este prezenta izvoarelor minerale, care impun o nota specifica zonei Tarii Dornelor. Astfel zacamintele de ape carbogazoase dau un numar de 37 izvoare, care apar pe teritoriul localitatilor Poiana Cosnei, Dorna Candrenilor, Poiana Negrii, Vatra Dornei, Ortoaia, Saru Dornei, Panaci, Glodu, Darmoxa, Brosteni. Se mai cunosc surse de ape minerale la Poiana Stampei, Dornisoara, Neagra Sarului si Dragoiasa

Limite:

Nord-Est - Barnarel (1.321 m) - Masivul Rarau-Giumalau;

Sud - Dealu Negru (1.302 m) - Masivul Calimani;

Nord - Runc (1.149 m) - Masivul Suhard.

Cai de acces

Vatra Dornei se afla la 105 km departare de municipiul Suceava (aproximativ 2 ore transport auto si 3 ore transport feroviar), 40 km de Campulung Moldovenesc (aproximativ 40 minute transport auto si 1 ora transport feroviar), 85 km de municipiul Bistrita (aproximativ 1 ora transport auto si 5 ore transport feroviar). Cel mai apropiat aeroport se afla in municipiul Suceava. Accesul se mai poate face si pe Valea Bistritei pe soseaua ce leaga municipiul Piatra Neamt de Vatra Dornei (165 km - aproximativ 3 ore transport auto).

Vatra Dornei are doua statii Gara Mare si Gara Bai (Gara Mica). Legaturile sunt dinspre Iasi, Cluj si Bucuresti. In fata garii mici sunt periodic 5 taxiuri si vreo doi hamali la bagaje.

Nr. Fel tren Nr. tren Distanta pe care circula sosire linia plecare obs.

1 A 1837 IASI - TIMISOARA N 0.52 1 0.53 via Teius

2 A 1766 TIMISOARA N - IASI 1.34 2 1.36

3 A 1838 TIMISOARA N - IASI 4.48 3 4.51

4 P 5745 VATRA DORNEI - ILVA MICA 5.03 1 5.04

5 A 1653 BUCURESTI N - VATRA DORNEI BAI 9.41 - -

6 P 5704 ILVA MICA - SUCEAVA N 7.26 1 7.27

7 A 1833 IASI - TIMISOARA N 11.08 2 11.10 via Oradea-Arad

8 A 1932 CLUJ NAPOCA - GALATI 12.53 3 12.55

9 P 5741 CAMPULUNG M - ILVA MICA 15.26 2 15.28

10 A 1931 GALATI - CLUJ NAPOCA 16.37 2 16.39

11 A 1834 TIMISOARA N - IASI 16.56 2 16.58

12 P 5746 ILVA MICA - VATRA DORNEI 17.32 1 17.33

13 P 5703 SUCEAVA N - ILVA MICA 19.02 2 19.04 via Cacica

14 A 1765 IASI - TIMISOARA N 20.04 2 20.06 via Teius

15 P 5744 ILVA MICA - VATRA DORNEI 20.53 2 20.55

16 A 1654 VATRA DORNEI BAI - BUCURESTI N - - 22.18

17 P 5771 VATRA DORNEI - DORNISOARA 4.07 1 4.08 nu circula S si D

18 p 5772 DORNISOARA - VATRA DORNEI 6.52 1 6.53 nu circula S si D

19 P 5773 VATRA DORNEI - DORNISOARA 14.33 1 14.34 nu circula S si D

20 p 5774 DORNISOARA - VATRA DORNEI 17.44 1 17.45 nu circula S si D

Autogara este in Vatra Dornei acolo langa piata. Majoritatea bus-urilor sunt private, functie de cum s-au invartit soferii.

Nr. Ruta Plecari Sosiri

1 BISTRITA 7:30, 12:00, 13:30 12:00, 14:28, 16:00

2 BROSTENI 6:30, 7:30, 8:30, 11:00, 13:45, 15:00, 16:30, 19:45 7:43, 9:48, 10:20, 13:50, 15:28, 16:30, 18:50, 21:10

3 BORCA 6:30, 7:30, 8:30, 13:45, 16:30 9:48, 10:20, 13:50, 16:30, 21:10

4 BACAU 7:30, 9:00 15:50, 21:10

5 BOTOSANI 12:00, 16:30 12:00, 13:30

6 BORSA 13:30 10:45

7 CIMPULUNG 6:00, 7:30, 9:00, 12:00, 14:00, 14:45, 16:30 10:00, 12:00, 12:15, 13:30, 15:50, 17:30, 19:45

8 CLUJ 12:00 12:00

9 COSNA SAT 8:20, 11:15 9:37, 12:52, 13:37

10 COTARCASI 6:30, 7:30, 8:30, 11:00, 13:45, 16:30, 19:45 7:43, 9:48, 10:20, 13:50, 15:28, 16:30, 21:10

11 CARLIBABA 6:30, 13:30, 16:00 9:16, 10:43, 18:46

12 CALINESTI 6:30, 7:30, 8:30, 11:00, 12:00, 13:45, 15:00, 16:30, 19:45 7:43, 9:48, 10:20, 13:18, 13:50, 15:28, 16:30, 18:30, 21:10

13 COVERCA 5:30, 10:00, 13:30 8:20, 11:46, 15:46, 19:20

14 DROHOI 7:30, 14:45 12:15, 19:45

15 TARGU NEAMT 8:30 13:50

16 RADAUTI 14:00 10:00

17 GURA HUMORULUI 6:00, 7:30, 9:00, 12:00, 14:00, 14:45, 16:30 10:00, 12:00, 12:15, 13:30, 17:30

18 GURA HAITI 6:00, 13:00, 16:00, 19:45 7:55, 14:55, 17:55, 21:40

19 GURA GLODULUI 5:30, 16:30 8:20, 19:20

20 IASI 6:30 16:30

21 VISEI 13:30 10:45

22 PASCANI 6:30 16:30

23 PIATRA NEAMT 7:30, 13:45 16:20, 21:10

24 REGHIN 7:30, 13:30 14:28, 16:30

25 ROMAN 9:00 15:50

26 SUCEAVA 6:00, 12:00, 14:45, 16:30 11:30, 12:15, 13:30, 17:30

27 TARGU MURES 7:30, 13:30 14:28, 16:30

Vatra Dornei este strabatuta de cea mai importanta cale ferata ce strabate

Moldova in Transilvania, respectiv de la Suceava la Cluj Napoca (prin Dej), iar

printr-o serie de sosele realizeaza legaturi cu Transilvania (peste pasul Tihuta), cu

Maramuresul (peste pasul Prislop), precum si de-a lungul vaii Bistritei.

Rutier : Bucuresti - Focsani pe E 2, Focsani - Bacau - Piatra Neamt - Poiana Teiului pe DN 15 si Poiana Teiului - Brosteni - Vatra Dornei pe DN 17; Bucuresti - Focsani - Falticeni - Suceava pe E 20 si Suceava - Campulng Moldovenesc - Vatra Dornei pe DN 17;

Feroviar : Gara Vatra Dornei pe linia Bucuresti - Suceava - Vatra Dornei sau pe linia Cluj Napoca- Beclean - Vatra Dornei.

Scurt istoric

Istoria acestor locuri a fost integrata, in primele secole de existenta a statului moldovenesc, in istoria tinutului Campulung, care, fiind constituit sub forma unui "ocol domnesc", se bucura de o larga autonomie. Locuitorii tinutului se considerau oameni liberi, care nu aveau alta datorie fata de domnii tarii decat de a efectua straja la hotare.

Recunoscand acest drept al locuitorilor ocolului, Aron Voda (1592-1595) fixeaza straji la hotarul dinspre Transilvania, pentru a proteja pe campulungenii care isi creasera, prin defrisare, proprietati in Tara Dornelor. Masurile domnesti duc la o rapida dezvoltare a tinutului. La sfarsitul secolului al XVI-lea este mentionata pentru prima oara localitatea de la varsarea Dornei in Bistrita, pe la 1640 existand aici deja o asezare infloritoare (Dorna pe Giumalau), la dezvoltarea asezarii contribuind probabil si situarea sa pe drumul care lega Moldova cu importantele centre comerciale si mestesugaresti Rodna si Bistrita, din Transilvania. In Vatra Dornei exista o ruina care prin modul de constructie aminteste de o cladire a secolelor XVI-XVII. Aceasta ruina este situata la gura paraului Chiliei, pe strada cu acelasi nume, adica tocmai acolo unde si documentar se plaseaza inceputurile orasului. Aici, langa asezarea de la poalele Barnarelului, a existat si un schit cu chiliile aferente.

In 1775 Vatra Dornei, ca si nordul Moldovei, a intrat in componenta Imperiului habsburgic. Pentru recunoasterea vechilor privilegii, locuitorii tinutului au trebuit sa lupte aproape un secol cu noile autoritati, succesul obtinut de comunele dornene in procesul cu statul austriac a contribuit mult la prosperitatea si dezvoltarea in continuare a tinutului. Statul austriac a fost interesat de exploatarea cat mai completa a bogatiilor solului si subsolului Bucovinei, astfel, la sfarsitul secolului al XVIII-lea, inginerul Anton Manz, a pus bazele industriei extractive de fier si mangan in zona Dornei si Campulungului. Intre anii 1780-1785 s-a construit soseaua Campulung - Vatra Dornei - Pasul Tihuta - Poiana Stampei - Bistrita. Adevarata dezvoltare a orasului a inceput dupa ce au fost cunoscute de catre autoritatile austriece calitatile curative ale izvoarelor minerale si ale turbariilor din zona (la 1812 se imbuteliasera deja la Poiana Negrii 50000 de sticle). In 1845 se construieste la Vatra Dornei primul stabiliment balnear.

In a doua jumatate a secolului XIX incepe amenajarea si modernizarea statiunii, prin captari de izvoare, prin aplicarea primelor tratamente cu namol de turba si mai ales prin construirea, in 1895, a instalatiilor balneare moderne. In primul deceniu al secolului XX Vatra Dornei este declarata oras. Dupa un scurt regres, provocat de primul razboi mondial, orasul si statiunea cunosc o noua inflorire. In 1944, instalatiile balneare au fost complet distruse de trupele germane in retragere, aceasta punand problema refacerii aproape totale a statiunii si a dezvoltarii ei.Dupa cel de-al doilea razboi mondial, s-au ridicat noi constructii balneare si cartiere de locuinte, impunandu-se si ca unul din centrele de importanta nationala pentru practicarea sporturilor de iarna (schiul si sania, pe pantele muntilor Dealu Negru, Runc si Barnarel, avand partii atat pentru incepatori cat si pentru avansati). In acelasi timp, orasul cunoaste si o dezvoltare industriala, bazata in principal pe exploatarea lemnului si minerit.