Cluj - Napoca

Numele de Cluj - Napoca , provine cel mai probabil din latinescul Castrum Clus, folosit pentru intaia oara in secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea orasului medieval din acest loc.

Toponimul Clus, are semnificatia de "inchis" in Latina si se refera la dealurile care inconjoara orasul.

Exista cateva teorii privitoare la originea denumirii Napoca : Napuca ar putea avea legatura cu o serie de triburi dacice.

O data cu extinderea stapanirii maghiare in Transilvania (sec XI-XII), are loc o suprapunere a organizari militare maghiare peste formele de organizare economica, sociala si politica a populatiei locale romano-slave. In aceste conditi a fost construit la Cluj, un centru militar, castrum Clus, atestat sub acest nume pentru prima oara in 1213, care a devenit centrul militar-administrativ al comitatului cu acelasi nume. Numele de astazi al orasului pastreaza forma atestata in sec. al XIII-lea, Cluz, careia in limba maghiara ii corespunde Kolozsvar, iar in limba germana Klausenburg. In decursul sec. al XIII-lea Cluj s-a dezvoltat mai mult ca o asezare cu caracter agricol, populatia indeletnicindu-se cu mestesugurile. Procesul de constituire a Clujului ca centru economic a fost favorizat de asezarea sa la incrucisarea unor importante cai comerciale. Orasul a primit de la regii Ungariei o serie de privilegii, pe care le-a pierdut temporar dupa rascoala din 1437, cand a trecut de partea taranilor rasculati. Acestea i-au fost insa reconfirmate mai tarziu de Iancu de Hunedoara. Incepand din sec. al XV-lea, se poate constata existenta in Cluj a unor puternice bresle de cojocar-blanari, curelari, fierari, croitori, macelari etc. Matei Corvin, regele Ungariei, le-a acordat numeroase privilegii, care au constituit un puternic impuls pentru dezvoltarea orasului. Dupa constituirea principatului autonom al Transilvaniei (1541), Cluj a devenit cel mai important centru economic, politic si cultural al acestuia. Mihai Viteazul, ajuns domn al Tarii Romanesti, al Transilvaniei si al Moldovei, a confirmat Clujului toate privilegiile date de regii Ungariei si principii Transilvaniei. In anii 1790-1848 si 1861-1867, Cluj a fost capitala principatului Transilvaniei sub stapanirea Austriei. Dupa unirea Transilvaniei cu Romania 1918, Clujul a continuat sa fie centrul vietii politice si culturale a Transilvaniei. In 1940 in urma dictatului de la Viena Clujul a ajuns sub stapanirea Ungariei hortiste. In octombrie 1944, orasul Cluj a fost eliberat.

2. Municipiul Cluj - Napoca

Municipiul Cluj-Napoca este situat in zona centrala a Transilvaniei, avand o suprafata de 179,5 km?. Situat in zona de legatura dintre Muntii Apuseni, Podisul Somesan si Campia Transilvaniei, orasul este plasat la intersectia paralelei 46? 46' N cu meridianul 23? 36' E. Se intinde pe vaile raurilor Somesul Mic si Nadas si, prin anumite prelungiri, pe vaile secundare ale Popestiului, Chintaului, Borhanciului si Popii. Spre sud-est, ocupa spatiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind inconjurat pe trei parti de dealuri si coline cu inaltimi intre 500 si 825 metri. La sud orasul este strajuit de Dealul Feleac, cu altitudinea maxima de 825 m, in varful Magura Salicei. La est, in continuarea orasului, se intinde campia Somesana, iar la nordul orasului se afla dealurile Clujului, cu piscuri ca Varful Lombului (684 m), Varful Dealul Melcului (617 m), Techintau (633 m). Inspre vest se afla o suita de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Garbaului (570 m) s.a. Odinioara in afara orasului, acum in interior insa, se afla Dealul Calvaria si Dealul Cetatuia.

Prin municipiul Cluj-Napoca trec raurile Somesul Mic si Nadas, precum si cateva paraie: Paraul Tiganilor, Canalul Morilor, Paraul Popesti, Paraul Nadasel, Paraul Chintenilor, Paraul Becas, Paraul Muratorii.

Zona din jurul orasului este in mare parte acoperita cu paduri si ierburi. Pot fi gasite plante rare cum ar fi papucul doamnei, stanjenelul, capsunica, serparisa s.a.

Clima Clujului este placuta, de tip continental moderata. Este influentata de vecinatatea Muntilor Apuseni, iar toamna si iarna resimte si influentele atlantice de la vest. Trecerea de la iarna la vara se face, de obicei, la sfarsitul lunii aprilie, iar cea de la toamna la iarna in luna noiembrie. Verile sunt calduroase, iar iernile in general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anuala din aer este de cca 8,2 ?C, iar media precipitatiilor anuale atinge 663 mm.

Demografie

Populatia municipiului numara la 18 martie 2002 317 953 locuitori (43,1% din populatia judetului si 65% din populatia urbana) fata de 328 602 locuitori in anul 1992, in scadere cu 3,2%. Aceasta scadere a populatiei se explica prin emigratia unui numar semnificativ de cetateni ai orasului spre tarile occidentale si totodata printr-o rata a natalitatii scazuta. Datele publicate de Institutul National de Statistica in 2007 indica o populatie de 310 243 de locuitori, clasand muncipiul pe pozitia a treia in Romania, dupa Bucuresti si Iasi.[2]

Cluj-Napoca s-a dezvoltat d.p.d.v. demografic mai ales in secolul XX, in decurs de 100 de ani crescand de peste 5 ori ca numar de locuitori. Cresterea demografica din cea de a doua jumatate a secolului XX se datoreaza in mare parte asezarii in localitate a populatiei din mediile rurale adiacente. De-a lungul timpului populatia localitatii a evoluat astfel: