Brăila

Judetul Braila se intinde pe o suprafata de 4765,8 km?. Resedinta administrativa, orasul Braila, unul dintre cele mai mari porturi din Romania, este situata la 200 km Nord-Est de Bucuresti. Judetul Braila este situat in campie, in sud-estul Romaniei ocupand o parte din Lunca Siretului inferior, o parte din Campia Baraganului, mici portiuni din Campia Salcioara si Campia Buzaului. In est, judetul Braila cuprinde Insula Mare a Brailei. El reprezinta 2% din suprafata intregii tari. Pozitia pe harta Romaniei este data de urmatoarele coordonate:

- 28 grade si 10 minute longitudine estica - punct extrem fiind comuna Frecatei;

- 27 grade si 5 minute longitudine vestica, punct extrem comuna Galbenu;

- 45 grade si 28 minute latitudine nordica, punct extrem comuna Maxineni;

- 44 grade si 44 minute latitudine sudica, punct extrem comuna Ciocile.

Caile de acces sunt drumurile nationale DN 21 Braila (DN 2B) - Baraganul - Slobozia - Calarasi; DN 2B Buzau - Surdila Greci - Ianca - Braila - Baldovinesti - Galati; DN 21A Slobozia - Baraganul - Braila; DN 22 Buzau - Gradistea - Braila - (traversarea Dunarii) Tulcea si drumul judetean DJ 221A Braila - Galati. Lungimea cailor ferate din judetul Braila insumeaza 168 km, cu o densitate de aproape 36 km la circa 1000 km patrati. Circulatia rutiera in judet se desfasoara pe o retea de 1150 km drumuri dintre care 21 sunt modernizate, iar 461 km au imbracaminti asfaltice.

Populatia judetului Braila, numara la 1 ianuarie 1993, 393.400 locuitori, dintre acestia 257.600 locuitori in mediul urban si 127.389 locuitori in mediul rural, cea majoritara fiind nationalitatea romana, alaturi de care traiesc: aromini 0,034%; macedo-romani 0,01%; lipoveni 0,55%; greci 0.1%; tigani 1,1% si alte nationalitati ca maghiari, ucrainieni, germani, evrei, turci, bulgari, italieni

Dupa religie, situatia se prezinta astfel: Religie Ortodoxa 90%; restul de 10% apartin religiilor : Romano-Catolice, Greco-Catolice, Protestante (Reformata si Evanghelica) si Neo-Protestanta (Adventista si Baptista), Mozaica si Mahomedana, Crestina de ritual vechi.

Din populatia judetului, 66% este este concentrata in zona orasului. Efectivul de salariati estimati la sfarsitul lunii ianuarie 2007 era de 76.955 personae, din care 48,8% se regaseau in industrie si constructii, 45,25% in servicii si 5,91% in agricultura, silvicultura, vanatoare, piscicultura si servicii anexe.Numarul somerilor inregistrati (ian.2007) era de 8.058 persoane iar rata somajului a fost de 6,0%.

Reteaua de localitati cuprinde patru orase, respectiv Braila, Faurei, Ianca si Insuratei si patruzeci (40) de comune dupa cum urmeaza: Baraganul, Bertestii de Jos, Bordei Verde, Chiscani, Ciocile, Ciresu, Cazasu, Dudesti, Frecatei, Galbenu, Gemenele, Gradistea, Gropeni, Jirlau, Marasu, Maxineni, Mircea Voda, Movila Miresii, Racovita, Ramnicelu, Romanu,

Rosiori, Salcia Tudor, Scortaru Nou, Silistea, Surdila-Gaiseanca, Surdila-Greci, Sutesti, Tichilesti, Traian, Tudor Vladimirescu, Tufesti, Ulmu, Unirea, Vadeni, Victoria, Visani, Viziru, Zavoaia. Conform datelor prezentate, sectorul serviciilor turistice contribuie la absortia fortei de munca dezvoltata pe tara, deoarece turismul poate participa permanent la dezvoltarea economica a zonei.In ceea ce priveste nivelul infrastructurii judetului, se poate spune ca acesta creeaza bariere in dezvoltarea turismului.Drept urmare, o modernizare a infrastructurii judetului poate atrage un numar mai mare de turisti datorita potentialului turistic, dar si a usurintei de a ajunge in anumite zone neexploatate inca

2.Prezentarea potentialului turistic

Judetul Braila are o vegetatie caracteristica zonei de campie (95% culturi si suprafete restranse de pajisti). Vegetatia arborescenta este relativ putin reprezentata. Padurile ocupa o suprafata de 22.600 hectare, majoritatea paduri de lunca. Astfel, in Insula Mica a Brailei, peste 5460 hectare, se intind paduri de salcii si plopi. In luncile raurilor interioare, pe circa 1500 hectare, se afla paduri formate din plopi, salcii si salcami, stejari si diverse alte specii. Situat in campie, are un relief in general monoton, singurele accidente de teren fiind apele curgatoare si depresiunile lacustre. Cea mai mare parte a judetului este asezata in campia tabulara in care se includ vaile Dunarii si ale afuentilor ei, precum si terasele acestora si o parte din campia de subsidenta. Astfel, in nord, judetul ocupa o parte din Lunca Siretului inferior, la marginea careia se intinde, catre sud, Campia Baraganului, in vest ocupa mici portiuni din Campia Salcioara si Campia Buzaului, iar in est, Insula Mare a