Analiza stării mediului în sat, comună sau oraș

Activitatea omului, orientata spre valorificarea resurselor naturale, a afectat intotdeauna starea factorilor de mediu. Organizarea si desfasurarea diferitelor activitati economice pe teritoriul tarii genereaza presiuni asupra mediului legate de ocuparea terenurilor, modificarea peisajelor si a ecosistemelor, distrugerea spatiului natural, utilizarea nerationala a solului, supraconcentrarea activitatilor pe o zona foarte sensibila si cu mare valoare ecologica, etc.

1. Starea actuala a padurilor reflecta gradul de civilizatie al unei tari, influentand direct echilibrul ecologic, social si economic al acesteia. Daca ne referim, pentru inceput, la intinderea padurilor, constatam ca procentul de impadurire al actualului spatiu geografic al Romaniei a scazut treptat de la aproximativ 80, cat a fost in trecutul indepartat la 27 atat cat este in prezent.

Daca vom lua in considerare numai padurea functionala sub raport ecologic procentul de impadurire ,,functional" este doar de aproximativ 22, respectiv pe jumatate fata de procentul de impadurire optim calculat pentru tara noastra, care este de 45. S-a ajuns astfel la o grava destructurare ecologica a tarii. Resursa de sol in Romania este tot atat de importanta ca si resursa de apa. Din suprafata totala a tarii de 238391 km2, 61,71% reprezinta suprafata agricola, 28,44% padurile, 9,81% apele si alte suprafete.

Datele privind calitatea aerului ambiental se obtin pe baza masuratorilor efectuate de agentiile judetene de protectia mediului si pe baza datelor centralizate provenite din activitatea de automonitorizare desfasurate de agentii economici. Se observa ca cele mai multe date provin din mediul urban ca urmare a amplasamentului statiilor de monitorizare a calitatii aerului.

In mediul rural este montata o statie de monitorizare a calitatii aerului numai in comuna Balotesti. Dupa 1989 s-a inregistrat o imbunatatire usoara a calitatii aerului datorita unei reduceri drastice a activitatilor economice, precum si a programelor de retehnologizare realizate in anumite sectoare. In regiunile cu densitate mare de populatie si o industrie dezvoltata (Ploiesti, Campina), se constata cresterea concentratiei de oxizi de azot, oxizi de sulf (instabili, care in prezenta umiditatii din atmosfera dau nastere la sulfati), crestere datorata activitatii industriale din zona.

Se constata existenta mai multor zone critice, din punct de vedere al poluarii atmosferice. Astfel, putem aminti zona Municipiului Ploiesti (industrie petrochimica, metalurgica, materiale de constructii), zona Municipiului Campina (industrie petrochimica), Comarnic (industria cimentului) si Azuga (industria produselor refractare).

Informatiile privind calitatea corpurilor de apa de suprafata si subterane se obtin pe baza observatiilor si masuratorilor standardizate si continue pe termen lung, efectuat in cadrul Sistemului National de Monitoring al Calitatii Apei (SNMCA), sistem gestionat de Administratia Nationala ,,Apele Romane" prin Directiile Apelor ce sunt organizate pe bazine hidrografice.

Calitatea apei fluviului Dunarea este influentata semnificativ de compusi de azot si fosfor precum si de alte substante chimice emise la suprafata in principal de activitatile economice si sociale terestre. Tarmul la Marea Neagra este afectat de poluarea ce vine cu apele Dunarii, prin descarcari directe de ape uzate insuficient tratate si prin activitati intense de la porturi.

In 2005, in zona costiera folosita pentru scaldat, nu au existat depasiri semnificative ale valorilor standard legate de parametrii fizico-chimici si microbiologici. In ultimii 10 ani, in Marea Neagra de pe partea Romaniei, s-a constatat o scadere constanta a nivelului de poluare. Un aport important la reducerea poluarii apelor de suprafata si subterane dupa 1989, l-a avut si extinderea sistemelor de canalizare si modernizarea statiilor de epurare Totusi, sunt zone unde lipsesc total statiile de epurare, sau cele existente nu functioneaza la capacitate.

Referitor la calitatea solurilor, principala sursa de informatii o reprezinta sistemul de monitoring integrat al solurilor gestionat de Institutul de Cercetari Pedologice si Agrochimice.

Acoperirea solului cu deseuri si reziduri solide a determinat scoaterea din circuitul agricol a circa 18 mii ha terenuri agricole. Poluarea chimica a solului afecteaza circa 0,9 milioane ha, din care poluarea excesiva circa 0,2 milioane ha. Desi, in ultimii ani, o serie de unitati industriale au fost inchise, iar altele si-au redus activitatea, poluarea solului se mentine ridicata in zonele puternic afectate.

Astfel, in judetul Prahova exista numeroase bataluri de stocare a deseurilor industriale si periculoase (namoluri de la rafinare, slamuri, gudroane acide). De asemenea sunt stocate cantitati mari de cenusi piritice si fosfogips. La nivelul judetului Bistrita-Nasaud exista zone care necesita actiuni pentru reintroducerea lor in circuitul natural. Acestea sunt zona miniera Rodna-Valea Mare-Valea Glodului si depozitele de deseuri care conform legislatiei in vigoare urmeaza a se inchide.

Datele referitoare la biodiversitate provin din diverse surse, mai ales de la administratorii ariilor protejate, respectiv de la Administratia Rezervatiei Biosferei ,,Delta Dunarii", Regia Nationala Padurilor ,,ROMSILVA", administratiile parcurilor naturale, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare ,,Gr. Antipa", etc.

In prezent, suntem martorii unei pierderi constante a biodiversitatii cu consecinte profunde pentru lumea naturala si pentru bunastarea oamenilor. Cauzele principale sunt schimbarile care se produc in habitatul natural. Acestea au loc datorita sistemelor de productie agricola intensiva, constructiilor, exploatarii carierelor, exploatarii excesive a padurilor, oceanelor, raurilor, lacurilor si solurilor, invaziilor de specii straine, poluarii si - tot mai mult - datorita schimbarilor climatice la nivel global.

Consumul ridicat pe cap de locuitor in Europa si producerea de deseuri inseamna ca impactul nostru asupra ecosistemelor se extinde cu mult dincolo de continentul nostru. Stilurile de viata europene se bazeaza puternic pe importul de resurse si bunuri din toata lumea, deseori incurajand exploatarea nedurabila a resurselor naturale. Toate acestea duc la pierderea biodiversitatii care, la randul ei, dauneaza resurselor capitale naturale pe care se bazeaza dezvoltarea economica si sociala.