Amenajare turistică - Bacău

Previzualizare proiect:

Cuprins proiect:

Cap.1 : CONTEXTUL NATURAL SI SOCIO-ECONOMIC AL JUDETULUI BACAU
o DELIMITARE
O ACCESIBILITATE :
o CADRUL NATURAL
o CADRUL SOCIO-ECONOMIC AL ZONEI
Cap. II RESURSELE TURISTICE
o RESURSE NATURALE
o RESURSE ANTROPICE
o RESURSE TURISTICE CU REGIM PROTECTIV
Cap. III ANALIZA SISTEMULUI EXISTENT
o ELEMENTE DE INFRASTRUCTURA
o STRUCTURI TURISTICE EXISTENTE
o CIRCULATIA TURISTICA
o STAREA MEDIULUI NATURAL si FACTORII NATURALI DE RISC
Cap.IV OPORTUNITATEA REALIZARII STUDIULUI PRIVIND AMENAJAREA TURISTICA A JUDETULUI BACAU
Cap.V PROIECT DE AMENAJARE TURISTICA
o ANALIZA SWOT A PROIECTULUI
o OPORTUNITATEA DEZVOLTARII AGREMENTULUI
o PROPUNERI DE AMENAJARE TURISTICA
o IMPACTUL SOCIAL ECONOMIC AL PROIECTULUI
o RISCURI POTENTIALE PRIVIND IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
Cap.VI EVOLUTIA PREVIZIBILA A ACTIVITATII TURISTICE
o SERVICIILE TURISTICE EXISTENTE
o GRADUL DE PENETRARE PE PIATA
o ESTIMAREA GRADULUI DE OCUPARE A CAPACITATII DE CAZARE
o SEGMENTELE DE CLIENTELA
o POLITICA TARIFARA
Cap. VII ANALIZA ECONOMICO - FINANCIARA A PROIECTULUI
o EVALUAREA INVESTITIILOR
o VENITURI SI CHELTUIELI REZULTATE DIN EXPLOATAREA PRODUSULUI TURISTIC
o INDICATORII ECONOMICI AI ACTIVITATII
o SINTEZA REZULTATELOR ECONOMICE
Cap. VIII PROMOVAREA PRODUSULUI TURISTIC
o OBIECTIVELE ACTIUNII DE PROMOVARE
o CAMPANIA PUBLICITARA
Cap. IX CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

Extras din proiect:

Judetul Bacau este un tinut binecuvantat de natura situat la rascrucea unor importante cai de comunicatii si ape, sub care se afla un imens masiv de sare, numeroase pungi de petrol si gaze naturale, straturi de carbuni, din strafundurile caruia tasnesc la suprafata izvoare de ape minerale cu efecte miraculoase. Are o flora si o fauna dintre cele mai deosebite, oameni harnici, care de-a lungul timpului, au creat si creeaza insemnate valori materiale si spirituale, multe dintre ele situandu-se in varfurile piramidelor domeniilor din care fac parte.

Situat in bazinul hidrografic al raului Trotus, pe cursul inferior al Bistritei si pe cel mijlociu al Siretului, unitatile naturale aproape egale ca pondere confera judetului un peisaj armonios de campie, deal si munte. Aproximativ 40% din suprafata sa este acoperita cu paduri. Conditiile naturale au constituit mediul prielnic intemeierii in aceste locuri a comunitatilor umane, cu multe milenii in urma.

Un bogat material rezultat din cercetarile arheologice pune in evidenta existenta asezarilor omenesti din timpurile pe care istoricii le denumesc ale culturilor Starcevo-Cris, Precucuteni si Cucuteni.

Numeroase descoperiri arheologice in teritoriul judetului Bacau dovedesc ca la inceputul secolului III d.H. aici locuia o populatie autohtona stabila, dacica, ce a intretinut relatii cu Imperiul Roman. Desi s-au situat in afara granitelor acestuia, teritoriile est-carpatice s-au integrat in aria de formare a poporului roman. Bogat sustinuta de documente si marturii, istoria multiseculara atesta continuitatea vietii umane pe aceste meleguri, ca de altfel, in intreg spatiul carpato-danubiano-pontic. Fenomenul cultural bacauan se poate mandri cu importanta contributie adusa de-a lungul timpului la afirmarea culturii nationale.

De aceste tinuturi se leaga numele a numeroase personalitati, din multiple domenii ale vietii spirituale. Aici s-au nascut sau au creat valori recunoscute pe plan national si in afara hotarelor tarii, numerosi oameni de stiinta, scriitori, artisti. Pentru argumentare este suficienta evocarea numelor acestor adevarati titani in domeniile in care s-au afirmat: V. Alecsandri, G. Bacovia, G. Enescu, V. Parvan, I.I. de la Brad, I. Borcea, N. Enea, I. Luca, Ghe. Vranceanu, G. Apostu, R. Rosetti si multi altii. Totodata este reliefat ca pe teritoriul judetului Bacau s-a conservat un adevarat tezaur etnofolcloric, rod al activitatii oamenilor de pe aceste meleaguri. Cu asemenea traditii, viata spirituala bacauana se desfasoara intr-o continuitate ce se doreste demna de inaintasii sai. Economia judetului a fost legata din cele mai vechi timpuri de utilizarea resurselor naturale, principalele ocupatii fiind cultivarea pamantului, cresterea animalelor, exploatarea si prelucrarea lemnului, exploatarea sarii, carbunelui, petrolului, precum si numeroase indeletniciri mestesugaresti.

Pozitia geografica, la raspantie de drumuri, a favorizat o pronuntata dezvoltare a comertului. in zilele noastre, judetul Bacau a cunoscut o puternica dezvoltare industriala, situandu-se din acest punct de vedere intre primele 5 judete ale tarii, principalele ramuri fiind prelucrarea petrolului, industria alimentara, chimia, constructii de masini, prelucrarea lemnului, industria textila si a confectiilor.

Judetul Bacau se numara intre principalii producatori din tara de cauciuc sintetic, acid sulfuric, cherestea, hartie, ingrasaminte chimice, benzine, motorine, tesaturi din lana si altele. Continuarea procesului de privatizare, restructurarea si modernizarea tuturor unitatilor, adaptarea la principiile economiei de piata deschid economiei bacauane perspective dintre cele mai favorabile. Domeniile invatamantului, cercetarii stiintifice, ocrotirea sanatatii, care se bucura de asemenea, de o bogata traditie, au cunoscut evolutii in concordanta cu dezvoltarea economico-sociala a judetului. Un interes aparte il prezinta potentialul turistic al judetului, cu relieful sau variat si plin de pitoresc, dispunand de statiuni balneo-climaterice, o insemnata baza de cazare hoteliera precum si numeroase monumente istorice, de arta si case memoriale. Statiunea Slanic Moldova, prin calitatea factorilor terapeutici si prin cadrul natural care ii confera un farmec deosebit si-a dobandit renumele de "Perla a Moldovei".

Cap.1 : CONTEXTUL NATURAL SI SOCIO-ECONOMIC AL JUDETULUI BACAU

DELIMITARE

Situat in estul tarii, teritoriul judetului Bacau se desfasoara in bazinul hidrografic al raului Trotus, pe cursul inferior al Bistritei si pe cel mijlociu al Siretului, de pe culmile Muntilor Trotus-Oituz in vest, pana pe interfluviile dintre raurile Zeletin, Pereschiv si Tutova in est .

- in nord, limitat de judetul Neamt trece prin muntii Tarcau, in apropierea Varfului Capata, Varfului Grindusul, satului Valea lui Ion, orasului Buhusi, a satelor Harlesti, Calugareni si Valea Marului;

- in sud, limita cu judetul Vrancea incepe la izvoarele raului Casin, continua in apropierea Varfului Zboina Neagra, Dealul Ousoru, satelor Slobozia, Urechesti, Pradais, Giurgioana si Fichitesti;

- in vest, limita cu judetele Harghita si Covasna se inscrie frecvent pe cumpana apelor dintre afluentii Trotusului si cei ai Oltului (cu exceptia nord-vestului judetului), fiind situata in apropierea Varfului Capata, satelor Rachitis, Fagetul de Sus, Cadaresti, Cosnea, Varfului Soiul, Varfului Nemira Mare, Varfului Sandru Mare, Pasului Oituz, Varfului Dobrii (toate situate pe teritoriul judetului Bacau) ;

- in est, limita cu judetul Vaslui este situata in apropierea satelor Valea Hogii, Putini, Danaila, Sendreni, Rotaria, Fundatura si Fichitesti.

Aceste limite creeaza impresia ca teritoriul judetului Bacau are forma unui paralelogram alungit pe directia vest-est. Intre aceste limite se afla

Bibliografie:

AdelaidaPrefectura judetului Bacau : www.prefecturabacau.ro

Consiliul judetean Bacau: www.csjbacau.ro

Directia judeteana de statistica : www.bacau.insse.ro

www.bacau.djc.ro

www.turismeguide.ro

www.padureadepini.ro

www.slanicmoldova.ro

www.salinatgocna.ro

www.targuocna.ro

Hontus

Descarcă proiect

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Amenajare turistica - Bacau.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Da
Nota:
9/10 (4 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
71 pagini
Imagini extrase:
71 imagini
Nr cuvinte:
24 255 cuvinte
Nr caractere:
133 460 caractere
Marime:
362.16KB (arhivat)
Publicat de:
Anonymous A.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Proiect
Domeniu:
Turism
Tag-uri:
turism, atractii, servicii, Economie
Predat:
Facultatea de Management, Inginerie Economica in Agricultura si Dezvoltare Rurala , Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti
Materie:
Turism
Profesorului:
Adelaida Hontus
Sus!