Circiuit turistic prin toată România

Traseu: Bucuresti > Sibiu > Cluj-Napoca > Sighetu Marmatiei > Cimpulung-Moldovenesc > Brasov > Sinaia > Bucuresti

Descrierea circuitului: Bucuresti -- Sibiu -- Cluj-Napoca -- Sighetu Marmatiei -- Sapinta -- Barsana -- Valea Izei -- Bucovina -- Cheile Bicazului -- Brasov -- Sinaia

9 zile/8 nopti

Circuit pentru 10 persoane ( 5 barbati si 5 femei ), persoane cu cetatenie romana rezidente in Germania.

Descrierea turului

Ziua 1

Sosire la Aeroportul International Henri Coanda la ora 14:00. Transfer la hotel (Hotel Lido). Cazare si, in functie de ora sosirii, un tur al orasului cu autocarul.

Ziua 2

Plecare ora 9:00

Tur de oras, incluzind vizitarea Palatul Parlamentului, Piata Constitutiei, Palatul Patriharhiei, Muzeul Satului. Plecarea spre Sibiu pe ruta Bucuresti - Curtea de Arges - Rimnicu-Vilcea - Sibiu.

In drum, vom vizita manastirea Curtea de Arges si Manastirea Cozia.

Cazare Sibiu in hotel de 3 *** (Ana) la ora 18:00, seara plimbare pe jos prin orasul medieval.

Casa Poporului (Palatul Parlamentului) s-a construit pe fostul Dealul Spirii (numele unui renumit doctor din zona) dupa anii `80, cind a inceput "urbanizarea " intregului cartier, la "indicatiile ctitorului de geniu". Ridicata pe o colina artificiala, Casa Poporului are o inaltime de 84m, (cuprinde 12 etaje) are o nota dominanta, impunatoare, iar cu suprafata sa de 330.000 de metri patrati, devine a doua cladire din lume dupa Pentagon. Aici a dorit Ceausescu sa fie resedinta presidentiei,a comitetului central al partidului comunist si al unor ministere. In forma de piramida fara virf (au fost probate citeva cupole, idee la care s-a renuntat) palatul cuprinde vaste holuri, coridoare lungi, nenumarate sali imense, iar cea mai mare se numeste Sala Unirii, cu o inaltime de 16 m si o suprafata de 2200 metrii patrati, aici aflandu-se cel mai mare candelabru din palat, cu o greutate de trei tone si 7000 de becuri.

In fata lui se deschide Piata Constitutiei (serveste ca loc de desfasurare pentru spectacole, defilari, sarbatoriri) din care porneste apoi bulevardul Unirii (fost Victoria Socialismului), pe care Ceausescu l-a dorit mai lat decit Champs Elysees. Intreaga artera este presarata cu fintini mai mari sau mai mici, bogat ornamentate in piatra si al caror nivel estetic a atras numeroase controverse.

Palatul Patriarhiei a fost ridicat intre 1656-1658 de domnul Constantin Serban Basarab insa pe parcurs infatisarea sa a fost schimbata de mai multe ori. Palatul a fost terminat in timpul lui Radu Leon (1664-1669), cand a devenit sediul Mitropoliei. Cladirea dispune si de un corp nou construit intre 1928-1931 dupa planurile arhitectului Gheorghe Simotta. Adaposteste doua picturi de perete ce reprezinta momente importante din istoria Romaniei respectiv a Bisericii Ortodoxe din Romania si anume proclamarea Marii Uniri din 1 Decembrie 1918 si Ridicarea Mitropoliei la rangul de Patriarhie (1925) si incoronarea primului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane.

Muzeul Satului : creat in 1936 prin stradania prof. Dimitrie Gusti (1880-1955), intemeietorul scolii romanesti de sociologie, Muzeul Satului este unul dintre primele muzee etnografice din lume si al doilea muzeu etnografic in aer liber din lume, dupa cel din Stockholm. Urmarind sa ofere o imagine cat mai concludenta a vietii taranilor, a spiritului lor de inventivitate, remarcabilului lor simt artistic, muzeul incearca sa reconstituie, intr-un cadru natural generos, ambianta intima a fiecarei locuinte si reuseste acest lucru aducand, in jurul fiecarei gospodarii, hambarele, grajdurile si celelalte acareturi, gardurile lucrate din lemn, nuiele sau chirpici, portile modeste sau impunatoare, interioarele cu mobilierul specific, uneltele de munca, vasele, covoarele si alte tesaturi etc.

Amplasat intr-o admirabila zona verde, pe malul lacului Herastrau, muzeul reuneste aproximativ 300 de constructii (case, anexe, ateliere, biserici). Din Moldova au fost aduse 10 gospodarii, printre care: casa din Straja (datand din 1760) si casa din Fundu Moldovei cu foisor si prispa larga. Dintre gospodariile dobrogene atrag atentia casa din Ostrov cu prispa sustinuta de stalpi frumos ornamentati, gospodaria lipoveneasca (1898) si cherhanaua, ambele din Jurilovca. Arhitectura populara din Muntenia este ilustrata, printre altele, de frumoasa gospodarie din Chiojdu, construita din bolovani si avand un foisor cu stalpi ciopliti si balustrada din scandura traforata.

Din Oltenia au fost aduse doua locuinte arhaice (bordeiele din Draghiceni si Castranova), dar pe langa alte gospodarii din aceasta parte a tarii se impune casa din Curtisoara (inc. sec. XIX-lea), tipica pentru asezarile zonei de deal. Transilvania ne ofera o mare diversitate de constructii: casa din Salciua (Tara Motilor) cu un acoperis enorm din paie, modesta casa din nuiele lipite cu lut din Dumitra, casa din Dragus, cu un exterior extrem de bogat in ornamente (stergare, ceramica smaltuita, paretare etc). Dintre instalatiile tehnice aflate in muzeu mentionam moara de vant din Dobrogea, atelierul de olarie din Horezu, pive si valtori actionate de apa etc.

Curtea de Arges : Printre cele mai vechi asezari de care vorbeste istoria noastra se numara si Curtea de Arges cu imprejurimile ei. In veacul al XIII-lea, inalta cetate a Poenarilor, cu fortificatiile sale de piatra si putul care o lega direct cu albia riului de jos, facuse sa ajunga, pina departe, faima acestor locuri; iar pe la jumatatea secolului urmator, curtea Basarabilor si biserica "Sfintul Nicolae Domnesc" rasfring aceasta faima asupra intregii asezari adunata cu timpul in preajma lor: Curtea de Arges de mai tirziu. Inceputa in 1514 din vrerea lui Neagoe Basarab de a crea un monument fara seaman de frumos lucrarile ei s-au incheiat trei ani mai tirziu, asa incit la 7 ianuarie 1517, ctitorul putea chiar sa vorbeasca de "manastirea domniei mele de la Arges", si sa-i harazeasca "vama ce este la Ocna Mica de la Tirgoviste ". Ascultind nu numai legenda, ci si unele stiri istorice, se pare ca din lipsa de bani, cu toata jertfirea podoabelor Doamnei sale, dar mai ales din lipsa de zile, zugravirea bisericii n-a putut fi ispravita inainte de trecerea intru cele vesnice a lui Neagoe Basarab.