Agroturismul

Prin specificul sau, turismul apartine structural sferei sectorului tertiar. Diversitatea si eterogenitatea serviciilor turistice, trasaturile comune cu celelalte activitati ale tertiarului, tendintele in evolutia acestora, dinamica sub impulsul acelorasi grupe de factori-cauza confirma apartenenta turismului la acest sector. Mai mult, prin dimensiunile atinse de dezvoltarea turismului in zilelel noastre, a volumului de activitate si a numarului de personal angajat direct in industria turistica, acest sector de prestari de servicii rivalizeaza cu nivelul si proportiile multor ramuri ale economiei nationale. In acelasi timp, se poate aprecia ca industria turistica constituie un model tipic al sectorului economic al serviciilor.

Dupa anii `60 omenirea a inceput sa fie tot mai preocupata de destinatia vacantelor sale, turismul devenind una dintre cele mai importante activitati economice din lume. Simultan cu manifestarea primelor tendinte de petrecere -tot mai frecvente- a vacantelor in mijlocul naturii, din ce in ce mai multi turisti si-au dorit petrecerea clipelor de relaxare in mediul rural. Aceasta presupunea:

- sa-si satisfaca curizitatea si dorinta petrecerii vacantelor in cu totul alte conditii de viata si civilizatie decatcele obisnuite;

- sa-si materializeze interesul pentru alte destinatii;

- sa fragmentize vacanta in 3-4 minivacante (4-5 zile: mare, munte, statiune localitate balneara, sat turistic traditional);

- turism cultural si de cunoastere (in special tinerii si turistii de varsta a treia);

- alegerea ca destinatii de vacanta a tarilor invecinate.

In mod firesc s-au conturat urmatoarele avantaje:

- valorificarea bogatului potential rural;

- economisireade investitii pentru crearea de capacitate de cazare, alimentatie publica si agreement;

- reducerea la minim a personalului de servire;

- decesionarea zonelor turistice supraaglomerate;

- imbunatatirea nivelului de trai in zonele utilizate ca baza materiala a turismului;

- stabilizarea populatiei rurale prin ocuparea in sfera serviciilor turistice;

- surse suplimentare de venituri pentru populatia rurala;

- inviorarea traditiilor populare, dorinta de perpetuare a unor mestesuguri traditionale

Cercetarile intreprinse la inceputul deceniului opt al secolului nostru au scos in evidenta ca cererea turistica si alegerea destinatiilor turistice au fost puternic influentate de formele de agreement si animatie oferite de fiecare zona in parte, de pozitie si accesibilitate, de cadrul natural sic el socio-economic, de etnografia si folclorul local.

CAP.1.CALATORIA IN ZONELE RURALE

La inceput de neinteles, apoi greu de acceptat -dat fiind lipsa sa de prestigiu- agroturismul s-a impus incet,dar consecvent, in special pe pietele turistice din tarile dezvoltate economic, tari puternic industrializate si cu un grad de urbanizare ridicat. Turismul in spatiul rural este din ce in ce mai apreciat si solicitat de oamenii ce traiesc si muncesc in conditii tot mai stresante. Nefiind decretat drept un produs ce eradicheaza stresul, turismul rural reprezinta totusi o posibilitate de reintoarcere la natura, la tot ceea ce este pur, nealtarat si curat. O reintoarcere spre origini, oricand placuta.

Practicantii acestui turism pot fi intalniti in zonele cele mai diverse ale globului, in intreaga Europa (Comunitatea Europeana acordand o atentie deosebita proiectelor si programelor pentru turism in spatiul rural), America deNord, Australia si chiar Africa; remarcandu-se astfel de fluxuri turistice si preocupari de practicare a serviciilor turistice in acelasi timp, in zone din cele mai neasteptate.

1.1. TURISMUL RURAL MONDIAL

Agroturismul se sprijina in majoritatea tipurilor de receptie existente pe dotarile ce se regasesc, in mare parte, in proprietatea privata a locuitorilor din spatial rural, practicanti (in calitatea de prestatori) ai activitatilor turistice. Reteaua turismului rural prezinta cea mai buna organizare in cadrul statelor Comunitatii Europene. Aceasta datorita:

- conditiilor de organizare create;

- organismelor neguvernamentale nationale si internationale existente;

- sprijinului primit din partea statelor (credite pe termen lung, cu dobanda de 3-5%- Franta, Germania, Austria- scutire de impozit pe activitatea turistica desfasurata, sprijin logistic, formare de cadre si indrumare, s.a), a C.E.E. prin intermediului programelor PHARE;

- experientei castigate si dorintei de perfectionare manifestate permanent.

PUIU NISTORESCU - Ecoturism si Turism Rural;

Editura ASE Bucuresti 1999;

IOAN COSMESCU - Economia Turismului;

Editura ALMA MATER Sibiu 2003;

ANA ALMASANA CIONTEA- culegere etnografica

INTERNET - site-ul www.agroturism.com