Politica publică de sănătate în România

Sanatatea in Romania este in general saraca dupa standardele europene, precum si accesul limitat in multe zone rurale. In anul 2001 cheltuielile de sanatate au fost egale cu 6-5 la suta din produsul intern brut. In 2005 erau 1.9 medici si 7.7 paturi de spital la 1000 de persoane. Sistemul este finantat de Comisia Nationala a Fondului de asigurari sociale de sanatate, la care angajatorii si angajatii fac contributii obligatorii. Asigurarile private de sanatate se dezvolta incet. Pentru ca finantarea publica a scazut, aproximativ 36 % din populatie cheltuieste pentru asistenta medicala din buzunar. Frecvent este platita mita pentru a obtine un mai bun tratament, "bacsisul" pentru asistenta care se ocupa de schimbarea lenjeriei sau de medicatie este ne-oficiala si obligatorie. Cele mai frecvente cauze de deces sunt bolile cardiovasculare si cancerul. Bolile transmisibile, cum ar fi tuberculoza, sifilis, hepatita virala sunt mai frecvente decat in restul Europei. Incidenta virusului "sindromul imunodeficientei dobandite" (HIV / SIDA) este de mai putin de 0.1 %. Cu toate acestea, ratele ridicate de boli venerice, lipsa de educatie despre prevenirea HIV si credterea consumului de droguri intravenoase sunt factori care ar putea duce la cresterea ratei substantial in viitor. Numarul de cazuri de SIDA de pediatrie este unul dintre cele mai mari din Europa, din cauza transfuziilor nesigure de sange si de nerespectarea procedurilor pentru copii in spitale si clinici in ultimii ani din timpul epocii comuniste.

In 2006, un procent estimat de 7200 de romani sub 20 ani au fost infectati in acest mod. In Romania lucreaza 50.000 de medici, potrivit unor estimari din octombrie 2009, iar salariul unui medic rezident variaza intre 170 si 340 de euro pe luna in sistemul medical de stat . In august 2010, in Romania existau 425 de spitale. Din acestea, 16 spitale apartin CFR. In prezent (mai 2010) doar 4,1 milioane de romani platesc contributia la sanatate, in timp ce 11,6 milioane sunt scutiti, din diferite motive, de la aceasta plata. In total exista 16,7 milioane de oameni care beneficiaza de servicii de sanatate. Contributia la sanatate a angajatorului si a angajatului este in prezent de 10,7%.

In mai 2010, Guvernul avea in plan sa inchida 150-200 de spitale din cele aproximativ 450 existente in intreaga tara, iar personalul din unitatile medicale va fi redistribuit, in functie de nevoi, decizia fiind luata in urma discutiilor cu Fondul Monetar International. De asemenea, spitalele vor fi clasificate in patru categorii, cele pentru boli cronice, pentru boli acute, de ingrijiri sociale si de ingrijiri pentru persoanele varstnice. In documentul aprobat insa ulterior de Guvern nu se mai regaseste masura desfiintarii spitalelor, ci este mentinuta doar obligatia de a reduce numarul de paturi in spitale cu 9.200. In mai 2010, spitalele din Romania aveau acumulate datorii de peste 100 de milioane de euro catre furnizorii de medicamente.

Din 1 aprilie 2011, 67 de spitale au fost inchise, Ministerul Sanatatii propunand reorganizarea lor in camine de batrani. Din cele 435 de spitale din Romania, 111 se comaseaza cu altele, iar 71 devin camine de batrani. In multe cazuri, medicii vad comasarile ca "lipsite de logica" sau "un pas inapoi". Economia rezultata din comasarea si reprofilarea celor 182 de spitale este de 20 de milioane de lei si provine mai ales din desfiintarea a numeroase functii de conducere. Personalul medical din unitatile ce urmeaza a fi comasate sau reprofilate nu va fi disponibilizat, ci doar cel de conducere.

Au fost desfiintate 330 de functii de manager, director medical, director financiar contabil, la care se adauga 230 de functii de conducere de la unitatile ce urmeaza a fi reprofilate. Personalului medical i se va oferi posibilitatea sa lucreze in sectiile exterioare nou infiintate sau sa-si continue activitatea in centrele reprofilate.

Spitalele reprofilate au posibilitatea fie sa devina centre de permanenta, fie camine pentru persoane varstnice. Daca in 2005 existau 288 de centre de permanenta, acum mai sunt doar 83, iar 17 judete nu au niciun centru. Prin aceste centre se asigura continuitatea asistentei primare cu ajutorul medicilor de familie arondati zonei, care vor fi remunerati. In ceea ce priveste caminele, exista doar 25, iar peste 2.800 de oameni sunt pe liste de asteptare.