Sistemul administrativ român comparat cu sistemul administrativ francez

Am ales sa compar sistemul adminitrativ din Romania cu sistemul administrativ din Franta deoarece consider ca este foarte important sa cunosc si sa studiez sistemul administrativ din tara noastra si apoi un altul dintr-o tara mai dezvolata decat a noastra pentru a invata ce e mai eficient si a gandi la o posibila implementare si adaptare a lucrurilor bune la noi.

Al doilea lucru care m-a determinat in conceperea acestui eseu este evidentierea faptului ca desi ambele tari au avut un sistem administrativ centralizat si au inceput procesul descentralizarii in Administratia Publica in urma cu 20 ani iar atat Romania, cat si Franta sunt state unitare, cu o traditie administrativa constitutionala asemanatoare si totusi au evoluat diferit din toate punctele de vedere.

Modelul francez este probabil cel mai viabil in luarea in vedere a lucrurilor care se pot aplica pentru imbunatatirea sistemul nostru administrativ. Un exemplu semnificativ in acest sens voi prezenta in continuare.

Modul in care sunt eliberate in Franta certificatele de non-gaj necesare la inmatricularea unui vehicul, ar fi un exemplu de buna practica care ar putea fi adaptat si implementat si in administratia publica din Romania.

Prezentarea procesului de inmatriculare a vehiculelor in Franta, la Prefectura Eure si Loire si felul cum se deruleaza de la prima si pana la ultima etapa.

In Franta termenele de eliberare a certificatelor de inmatriculare sunt deosebit de mici (pentru persoanele care se prezinta la ghiseu in 30 minute, iar pentru cei care trimit actele prin posta in 72 ore). Toate taxele se incaseaza o singura data la un singur ghiseu, sumele fiind trimise ulterior la trezorerie care le va distribui. Un astfel de ghiseu care sa functioneze in cadrul serviciilor de inmatriculari, speram sa fie pus in practica in curand si la noi.

Serviciul de inmatriculari din fiecare departament dispune de un fisier, care la randul lui alimenteaza un fisier national. La inmatriculare se acceseaza aceasta baza de date pentru verificare, asadar este vorba despre un sistem informatic integrat, un sistem similar urmand a fi introdus in foarte scurt timp si in Romania, ceea ce va duce la scurtarea timpului alocat, a numarului de deplasari si a numarului de acte ce trebuie prezentate la ghiseu. De asemenea, cunoasterea situatiilor in care inmatricularea este blocata ne poate fi deosebit de utila, intrucat urmeaza sa fie elaborate aceste situttii si in tara noastra.

Aceste certificate pot fi obtinute atat de pe Internet accesand site-ul Ministerului de Interne, cat si de la un automat / borna care elibereaza acest act si care este amplasata in cladirea prefecturii (serviciul de inmatriculari).

Informatiile cuprinse in certificatul sunt introduse de catre respectivele institutii.

Pentru o mai buna gestionare a timpului alocat, sunt amplasate panouri de afisaj. Cetateanul este ajutat de catre angajatii de la ghiseu, sa-si intocmeasca bine dosarul, iar in cazul reclamatiilor, indiferent ca sunt scrise sau telefonice, seful serviciului respectiv este cel care va da raspunsul, incercand totodata sa aplaneze conflictul.

In ceea ce priveste procedurile de lucru in Franta:

_ele sunt clar reglementate, cetatenii beneficiind de conditii bune, capacitatea institutionala fiind de asemenea bine reglementata, functionarii avand o atitutdine orientata spre cetatean,

_termenele de eliberare a documentelor sunt scurte. Spre exemplificare, la Prefectura d'Eure-et-Loire documentele sunt eliberate dupa cum urmeaza: permis de conducere - 15 minute;certificat de inmatriculare - max.30 minute; pasaport - max. 1 saptamana

_exista monitorizare precisa a timpilor de asteptare prin intermediul unui sistem de control prin care se inregistreaza ora sosirii clientului si ora solutionarii cererii sale

SISTEMUL ADMINISTRATIV ROMAN

Conform Constitutiei1, Romania este un stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil ce se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului celor trei puteri: legislativa, executiva si judecatoreasca. Daca functia legislativa in stat este asigurata de Parlament, iar cea judecatoreasca de instantele judecatoresti, autoritatea executiva este reprezentata de presedintele tarii, care are atributia de a veghea la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice, precum si de Guvern, care are rolul de a asigura politica interna si externa a tarii si de a exercita conducerea generala a administratiei publice.

Activitatea executiva are asadar doua componente de baza, respectiv : guvernarea - trasarea deciziilor esentiale pentru prezentul si viitorul unei tari, inclusiv din perspectiva relatiilor cu alte state sau cu organizatii internationale si administrarea - rezolvarea nevoilor curente, cotidiene, ale statului respectiv.

Administratia publica, in mod traditional, presupune doua elemente de baza:

Executarea legii - cuvantul "lege" fiind inteles in acceptiunea "lato sensu", de act norm ativ cu forta obligatorie si nu in acceptiunea "stricto sensu", de act juridic al Parlamentului.

Prestarea de servicii publice in limitele legii. Prin serviciul public se intelege activitatea organizata sau desfasurata de o autoritate a administratiei publice pentru a satisface nevoi sociale in interes public.

Autoritatile administratiei publice

Autoritatile publice care pun in practica deciziile luate in cadrul activitatii executive sunt identificate sub numele de ,,autoritati ale administratiei publice". Acestea sunt impartite in autoritati publice de stat (centrale) si autoritati ale administratiei publice locale. Pentru realizarea sarcinilor ce le revin acestea au posibilitatea de a folosi forta publica a statului cu care sunt inzestrate.

Autoritatile administratiei publice de stat sunt 3 :

- Guvernul;

- Administratia de specialitate: ministerele, autoritatile administrative autonome, serviciile publice deconcentrate;

- Prefectul.

Autoritatile administratiei publice locale sunt 4:

- Consiliul judetean;

- Consiliul local;

- Primarul;

- Serviciile publice locale.

Sistemul administratiei publice romanesti se guverneaza dupa anumite principii generale care se impart in doua categorii:

1. Principii care se aplica in procedura necontencioasa :

Legalitatii, oportunitatii si eficientei;

Exercitarii obligatorii si cu buna credinta a competentelor legale;

Egalitatii in fata administratiei publice;

Motivarii actiunii administrative si a masurilor dispuse;

Exercitarii ierarhice a recursului;

Transparentei in activitatea administratiei publice si accesul liber la informatiile de interes public;

Folosirii limbii romane in scris si vorbit, iar dupa caz, in conditiile legii, si a limbii minoritatilor nationale;