Un fenomen care se manifesta in statele Uniunii Europene consta in deplasarea, mai mult sau mai putin accentuata, a unor activitati de natura legislativa de la Parlament la Executiv. Fenomenul este determinat de o serie de factori dintre care mai semnificativi sunt: complexitatea tehnica a reglementarii necesare unor varii domenii precum si mecanismelor de rationalizare a parlamentarismului.
Mecanismele de rationalizare a parlamentalismului constau in:
- proceduri care urmaresc diminuarea prerogativelor Parlamentului;
- interventia Executivului in activitatea parlamentara (limitarea dezbaterilor sterile si evitarea intarzierii adoptarii unor reglementari necesare guvernarii).
In exercitiul puterii legislative - practica a dovedit, intre administratie si Parlament se interpun atat aranjamentele coalitiei guvernamentale cat si traditia administrativa, ca efect avand interventia parlamentarilor pentru modificarea unor dispozitii ale proiectelor de legi elaborate de "tehnicieni" (juristi ai administratiei ).
In concluzia celor mai sus mentionate, rezulta ca importanta Parlamentului pentru Administratie tinde sa fie subestimat in tarile Uniunii Europene.
In realitate, influienta Parlamentelor asupra Administratiei se manifesta cel putin sub aspectele:
- responsabilitatea Guvernului in fata Parlamentului conditionata de actiunea administratiei, adica de ritmul si amploarea activitatii politico-executive;
- interventia Parlamentului in activitatea politico-administrativa prin intermediul interpelarilor, intrebarilor sau comisiilor de control sau ancheta;
- conditionarea activitatii guvernamentale de pregatire a cadrului juridic al politicilor nationale, de repartizarea competentelor in cadrul procedurii legislative.
Mecanismele constitutionale si politice ale exercitiului puterii legislative in tarile Uniunii Europene sunt diverse, fapt pentru care se recurge la clasificarea generala care foloseste criteriul structurii parlamentului.
Clasificarea tarilor comunitare dupa structura Parlamentelor
Dupa criteriul structurii - (numarul camerelor), Parlamentele se clasifica in :
- Parlamente unicamerale (o exceptie de la traditia europeana) formula adoptata de 14 din cele 27 tari comunitare;
- Parlamente bicamerale adoptate de 13 din cele 27 state comunitare. Distingem doua tipuri de bicameralism, si anume:
- egalitar (ambele camere au aceleasi puteri legislative ) -
- inegalitar (camera superioara avand puteri restranse fata de cea inferioara)
Binenteles ca aceasta structura influienteaza administratia in sensul ca un Parlament bicameral va avea mai multi parlamentari, deci va determina un control mai exigent asupra guvernului prin posibilitatea unui numar mai mare de intrebari sau interpelari. Totodata, bicameralismul implica si o procedura legislativa mai indelungata si mai exigenta, ceea ce ofera o garantie de calitate a operei legislative.
Avantajele parlamentului unicameral constau intr-un randament mai mare in procesul de legiferare, la costuri mult mai reduse. Din cele prezentate mai sus rezulta ca ambele sisteme prezinta si avantaje dar si dezavantaje, cu influiente publice
Tipologia parlamentelor tarilor membre Uniunii Europene
- 1.AUSTRIA
- Parlamentul Republicii Austria are o structura bicamerala, fiind compus din:
- Nationalrat (Consiliul National) si
- Bundesrat (Consiliul Federal).
Nationalrat este compus dintr-un numar de 183 de deputati alesi prin vot proportional direct de catre cetateni.
Bundesratul reprezinta provinciile la nivel federal si este compus din 62 de membri, alesi de catre dietele landurilor (provinciilor), conform principiului reprezentarii proportionale.
La 1 octombrie 2006, au avut loc in Austria, alegerile pentru parlamentul federal. Conform rezultatului final din 9 octombrie 2006, alegerile au fost castigate de SPO (Partidul Social - Democrat Austriac, pana in prezent principalul partid de opozitie), cu 35,3%, urmat de OVP (Partidul Popular Austriac, pana in prezent principalul partid de guvernamant) cu 34,3%,), urmand in ordine FPO (Partidul Libertatii din Austria, partid de extrema dreapta) cu 11,0%, ,,Die Grunen (Partidul Ecologist, pana in prezent de opozitie) cu 21,0% si BZO (Alianta Viitorul Austriei, partid de extrema dreapta, pana in prezent membru al actualei coalitii guvernamentale) cu 4,1%. Celelalte doua partide care au participat la alegeri la nivelul intregii tari si anume ,,Lista H.-P. Martin" si KPO (Partidul Comunist Austriac) au obtinut 2,8, respectiv 1,0%, scor insuficient pentru atingerea pragului electoral.
Bibliografie :
www.mae.ro
www.agenda21.ro
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
