1. Bazele conceptuale ale teoriei liberale a multiculturalitatii
Dupa parerea lui Kymlicka,ineficacitatea relativa a metodelor de aplanare a conflictelor etnopolitice poate fi corolata si cu faptul ca, in majoritatea cazurilor, nici modalitatile de tratare a crizei, nici persoanele care aplica aceste metode nu au niste baze conceptuale suficient de clare si solide.In majoritatea cazurilor, demersurile teoretice sunt caracterizate de generalizari conceptuale inacceptabile, iar persoanele pot fi banuite de utilizarea conceptelor in scopul propriilor interese politice.
Mitul neutralitatii, din punct de vedere etnocultural, a statului de drept, convingerea ca modernitatea va submina importanta identitatii nationale, supralicitarea diferentei dintre nationalismul civic si cel etnic sau un presupus conflict intre drepturile individuale si cele colective sunt doar cateva dintre aceste idei preconcepute larg raspandite in filosofia politica a ultimilor ani.
Inainte de a prezenta mai detaliat principalele teze ale teoriei cetateniei multiculturale sau altfel spus ale teoriei liberale a drepturilor minoritare voi trece in revista principalele luari de pozitii ale lui Will Kymlicka in legatura cu aceste lacune terminologice.
1.1 Conceptul de multiculturalitate
Multiculturalitatea reprezinta convietuirea diverselor grupuri socio-culturale intr-un spatiu social dat, coexistenta istoric determinata si in general pasnica, care nu-si propune in mod necesar realizarea de schimburi culturale, ci interactioneaza firesc in procesul coexistentei si dezvoltarii sociale.Problematizarile pe marginea acestui subiect se leaga inainte de toate de discrepanta profunda a lumii, pe care o regasim intre realitatea etnoculturala a lumii, pe de o parte si aranjarea ei din punct de vedere etnopolitc, pe de alta parte.
Termenul de multicuralitate favorizeaza confuziile tocmai in masura in care este amibuguu in ceea ce priveste distinctia intre multinational si multietnic.Aceasta ambiguitate a stat la baza controverselor din Canada din decursul anilor 70, cand politica multiculturala a guvernului(care a favorizat polietnicitatea fata de asimilarea fortata a imigrantilor) a fost criticata pe de o parte de canadienii francofoni pentru riscul de a reduce pretentiile de co-natiune ale locuitorilor din Quebec la statutul de imigrant, pe de alta parte de cei care si-au manifestat ingrijorarea ca noile politici de imigrare vor permite constituirea unor grupuri etnoculturale, complete din punct de vedere institutional, pe langa cele doua consacrate, anglofona si franceza.
In articolul ,,Feminism and Multiculuralism" Some Tensions din 1998, cat si un an mai tarziu in ,,Is multiculturalism Bad For Women?", Okin sustine ca interesele de gen intra in conflict cu cele culturale.Okin sublineaza ca in teoria politica, termenul multiculturalism este folosit cu intelesuri diferite, in doua contexte.
Primul se refera la contextul educational, in care, multiculturalismul pune in evidenta faptul ca ceea ce se preda, ce se invata se incadreaza in canonul cultural care a exclus grupuri, cum este cel al femeilor, al persoanelor de alta rasa decat caucazina, al celor cu o alta orientare sexuala decat a majoritatii, minoritatii etnice, grupuri religioase,populatii indigene.
Al doilea inteles al multiculturalismului face parte dintr-un context mai amplu, de natura sociala, economica, politica.Acesta se refera la grupurile cu o cultura distincta de cea a majoritatii, care nu sunt suficient protejate prin drepturile individuale ale membrilor sai si au nevoie de drepturi speciale care sa vizeze grupul respectiv pentru ca acesta sa fie in masura sa-si protejeze propria cultura, adica modul de viata.Dreptul la reprezentare politica, la fonduri publice pentru activitati culturale sau educatia, dreptul de a nu te supune anumitor legi sunt astfel de de drepturi de grup.In aceasta categorie, limba, istoria, religia sunt considerate marci ale unei culturi distincte.
Okin atrage atentia ca grupurile primei variante a multiculturalismului doresc ca punctele lor de vedere si interesele sa le fie luate in considerare si reprezentate si ca exista diferente intre acestea si minoritatile etnice care cer protectia unui mod de viata.Kymlicka precizeaza sensul in care utilizeaza termenul de multiculturaliate.Un stat este multicultural daca cetatenii acestuia apartin mai multor natiuni caz in care statul este multinational-sau sunt imigranti veniti de pe alte meleaguri-situatie in care statul este considerat a fi multietnic si acest lucru constituie o componenta importanta atat a identitatii personale, cat si a vietii publice, politice din tara respectiva
Cultura este deci in acest context si conform intentiei de autor a lui Kymlicka un atribut esential al unei ,,natiuni" sau al unui ,,popor", termen care la randul lui desemneaza o comunitate intergenerationala, mai mult sau mai putin completa din punct de vedere institutional, ocupand un anumit teritoriu in mod traditional(pe care il considera loc de bastina) si fiind caracterizata de o limba proprie si o istorie comuna.
Levente Salat, Multiculturalismul liberal, Polirom, Iasi, 2001
Michael Waltzer, Despre tolerare, Institutul European, Iasi, 2002
Jean-Louis Dufour, Crizele internationale, ed. Corint, Bucuresti, 2002
Oana Baluta, Gen si interese politice, ed. Polirom, 2007
Tudor Ghideanu, Integrare europeana prin educatie multiculturala, ed. Lumen, Iasi,2003
Miftode Vasile Populatii vulnerabile si fenomene de automarginalizare, Editura Lumen, Iasi, 2002
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
