Interceptările și înregistrările audio - video

Cap.I.Mijloace de proba in procesul penal

I.1. Notiuni generale

In dreptul penal, informatiile pe care le furnizeaza o proba prin continutul sau nu pot fi administrate decat prin intermediul unor mijloace prevazute de Codul de procedura penala, denumite mijloace de proba.

Probele reprezinta acele elemente de fapt, realitati, intamplari, imprejurari care datorita relevantei lor informative servesc la aflarea adevarului si la justa solutionare a cauzei penale. Probele sunt entitati extraprocesuale (exista in afara procesului penal), care privesc insa obiectul acestui proces (fapta si faptuitorul la care se refera procesul), iar prin administarea lor in desfasurarea procesului penal capata caracter procesual.

Mijloacele prin care se constata aceste elemente de fapt care servesc ca proba in procesul penal constituie mijloace de proba, fiind de asemenea realitati extrapenale, dar prin diferite procedee reglementate in cadrul procesului penal devin o categorie juridica procesuala

Calea legala prin care este administrata proba in procesul penal o constituie mijlocul de proba.Probele si mijloacele de proba, au ca finalitate justa solutionare a cauzelor penale si realizarea scopului procesului penal.

Astfel, in continutul art.62 din Codul procedura penala se prevede ca in vederea aflarii adevarului, organul de urmarire penala si instanta de judecata sunt obligate sa lamureasca cauza sub toate aspectele pe baza de probe. Pentru a nu exista confuzii intre mijloace de proba si probe, acestea din urma au fost definite in mod clar in Codul de procedura penala. In art.63 alineatul 1 din Codul de procedura penala se pevede: "Constituie proba orice element de fapt care serveste la constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni, la identificarea persoanei care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei."

Imprejurarea de fapt care duce la o concluzie de vinovatie sau nevinovatie nu se poate confunda cu mijlocul prin care aceasta imprejurare este cunoscuta sau demonstrata. Mijloacele de proba nu trebuie confundate cu subiectul probei. Subiectul probei este reprezentat de persoana care poate procura elementul de informare care constituie proba, de exemplu martorul, expertul, inculpatul. In limbajul practicii juridice, cuvantul"proba" este folosit atat in intelesul notiunii de proba, cat si in cel de mijloc de proba.

In Codul de procedura penala, in contintul art. 64 mijloacele de proba sunt enumerate limitativ, si anume:

- declaratiile invinuitului sau ale inculpatului;

- declaratiile partii vatamate, ale partii civile si ale partii responsabile civilmente;

- declaratiile martorilor;

- inscrisurile;

- inregistrarile audio sau video;

- fotografiile;

- mijloacele materiale de proba;

- constatarile tehnico-stiintifice;

- constatarile medico-legale;

- expertizele.

Grigorie Theodoru, "Tratat de drept procesual penal", Editura Hamangiu, 2008;

Mihail Udroiu, "Drept penal. Partea generala. Partea speciala", Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2010;

Neagu Ion, "Drept procesual penal. Partea Generala", Editura Global Lex, Bucuresti, 2007,

Nistoreanu Gheorghe, Tulbure Stefan, Apetrei Mihai, Nae Laurentiu "Manual de drept procesual penal", Editura, Europa Nova, Bucuresti,

Dorel L. Julean, " Drept procesual penal: parte generala", Editura Universitatii de Vest,Timisoara, 2010.