In geometria euclidiana poate fi luata ca ipoteza afirmatia ca suma unghiurilor unui triunghi este 180?. Cu procedee general acceptate de demonstratie se verifica daca aceasta ipoteza este adevarata sau falsa. In acest caz avem de-a face cu o demonstratie matematica a ipotezei si daca demonstratia este riguroasa, suntem siguri ca ipoteza este adevarata sau falsa. In alte stiinte decat matematica, pot fi propuse ipoteze sau teorii referitoare la un anumit univers sau la o anumita populatie. Aceste ipoteze le vom numi ipoteze statistice si singura cale de a fi absolut siguri de adevarul sau falsitatea lor este de a cerceta intreaga populatie. Acest procedeu nu este practic (sau este chiar imposibil) si suntem nevoiti sa consideram o selectie dintr-o populatie si s-o utilizam pentru a decide asupra valabilitatii sau falsitatii ipotezei.
Procedeul de a folosi o selectie pentru a verifica daca o ipoteza este adevarata (sau falsa) este numit test statistic asupra valabilitatii (sau falsitatii) ipotezei.
Nu exista nici o certitudine ca nu vom comite o eroare. Intr-adevar exista doua tipuri de erori pe care le putem face. Daca se intampla ca ipoteza cercetata sa fie adevarata si noi decidem ca este falsa, facem o eroare de ordinul 1 (speta, genul, tipul 1). Probabilitatea acestei erori se noteaza cu ?; daca dimpotriva, ipoteza este falsa si noi decidem ca este adevarata, facem o eroare de ordinul 2, probabilitatea acestei erori notandu-se cu ?. Frecventa cu care facem o greseala este, desigur, foarte importanta si vom vedea ca aceasta frecventa poate fi controlata pana la un anumit grad.
Decizia daca ipoteza va fi acceptata sau respinsa se va baza pe informatia pe care o detinem facand observatii si pe riscul pe care suntem dispusi sa-l acceptam in a lua o decizie gresita.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
