Evoluia activitaii statistice a determinat conturarea mai multor metode de observare, care de regula se folosesc combinat sub indrumarea ]i controlul INS.
Existena mai multor metode de observare statistica prezentand particularitai de coninut ]i metodologie face posibila clasificarea lor in funcie de mai multe criterii.
Un prim criteriu de clasificare este acela al gradului de cuprindere al numarului de unitai in procesul de observare. In funcie de acesta intalnim observari to?tale ]i observari pariale. Observarea totala presupune inregistrarea dupa criterii unitare a datelor - potrivit programului de observare de la toate unitaile colec?tivitaii ]i, avand in vedere posibilitaile de obinere a informaiei, observarile totale sunt: recensamantul ]i rapoartele sta?tistice.
Observarile pariale presu?pun ca datele sa se obina numai de la o parte a unitailor colectivitaii, parte care poate sa fie reprezentativa sau nu in raport cu intreaga colectivitate, exemple de observari pariale putand fi: sondajele statistice, anchetele, observarea parii principale, monografia statistica, dat fiind numarul mare de ageni economici la care se manifesta fenomenul cercetat.
Un alt criteriu de clasificare are in vedere modul in care este caracterizat fenomenul. Din acest punct de vedere se intalnesc observari statice ]i observari dinamice. Observarile statice sunt folosite pentru a culege date cu privire la volumul ]i structura unei colectivitai statice delimitate ca volum ]i circumscrise in acelea]i condiii de timp, adica la un moment dat. Observarile dinamice au ca obiect inregistrarea unui proces ce evolueaza in timp. In acest caz trebuie sa se stabileasca timpul la care se refera datele ]i periodicitatea cu care se face inregistrarea. In cadrul observarilor statice se includ recensamintele ]i, in general, orice inventariere statistica indiferent de colectivitatea la care se refera, iar celelalte observari sta?tistice totale sau pariale, care inregistreaza fenomenele in continua lor transformare sunt observari cu caracter dinamic. De exemplu, ancheta generala in gospodarii - AIG - necesara caracterizarii statistice a calitaii vieii, reprezinta o observare dinamica ca de altfel ]i rapoartele statistice transmise de agenii economici.
Dupa modul de organizare observarile statistice pot fi ob?servari cu caracter permanent, deci in mod sistematic intra date statistice in sistemul informaional ]i observari speciale, care vin sa completeze pe cele permanente, organizandu-se de fiecare data cand este necesar. In general, observarile cu caracter permanent reprezinta principala "materie prima" a procesului de cercetare prin sistemul informaional statistic, in timp ce observarile speciale sunt orga?nizate de catre instituia statisticii oficiale pentru largirea cadrului de interpretare ]i analiza al fenomenelor complexe existente in societate, dar au un rol in continua cre]tere in economia de piaa.
Dupa timpul de efectuare se pot intalni observari curente, periodice ]i unice.
De reinut ca in practica statistica aceste criterii se pot intrepatrunde. Alegerea celei mai potrivite metode de observare trebuie sa se faca in raport cu natura specifica a fenomenelor studiate, cu sursele de informaie de care dispunem ]i pot fi utilizate in funcie de mijloacele de prelucrare a informaiei deinute, precum ]i de cantitatea de informaie existenta in bancile de date statistice.
Principalele metode de observare statistica sunt:
- recensamantul
- rapoartele statistice
- sondajul statistic
- ancheta statistica
1. Biji, E.M. Lilea, E. Ro]ca, R. E. Vatui, Statistica, Editura Universitaii Suceava, 2000
2. Biji, E. M., Wagner, P. Lilea, Statistica, Editura Didactica ]i Pedagogica R.A., Bucure]ti, 1999
3. Mihai Korka , Liviu Stelian Begu , Elisabeta Ro]ca, Erika T. , Aplicaii statistice [n economie , Editura "Bucovina viitoare" , Suceava 2002
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
