Studiile de criminologie si, mai ales, cele de victimologie abordeaza tot mai des aspecte referitoare la victimele diverselor infractiuni fie pentru a identifica particularitatile persoanelor afectate de actul infractional si de a elabora programe de prevenire a victimizarii, fie de a-si argumenta punctul de vedere privind implicarea/vinovatia/nevinovatia victimelor in producerea actului criminal. Informatiile pe care specialistii le au la dispozitie atunci cand trateaza problematica victimelor criminalitatii provin din surse diferite : interviuri cu victime si persoane din anturajul lor, dosarele penale ale persoanelor condamnate pentru diverse infractiuni, dosare care contin informatii obtinute in urma probelor administrate, datele din anchetele de victimizare sau din statisticile diverselor institutii. Dat fiind natura infractiunii pe care am avut-o in vedere, informatiile noastre nu puteau sa constituie, in acest moment, decat rezultatul convorbirilor avute cu agresorii. Ramane ca pe masura ce vom inainta cu prelucrarea acestor date sa trecem si la analiza dosarelor penale pentru a putea asigura demersului nostru de identificare a caracteristicilor victimelor, dar si de tipologizare a victimelor omorului acuratetea metodologica necesara.
Articolul de fata este rezultatul unor investigatii in care am fost implicati direct si noi in ultimii ani, mai precis, ancheta << Politici penale si dinamica infractiunii de omor in ultimii 20 de ani >> , realizata in 2004 de catre Institutul de Sociologie al Academiei Romane in colaborare cu Administratia Nationala a Penitenciarelor si Institutul National de Criminologie. Cercetarea s-a desfasurat pe un esantion reprezentativ pentru populatia infractorilor condamnati definitiv pentru omor, de 626 de persoane, cu varsta peste 18 ani, cetateni romani, infractori intrati in sistemul penitenciar incepand din anul 1988 pana in luna mai 2004. Chestionarul utilizat a fost structurat pe urmatoarele dimensiuni: date privind infractorul, date privind modul de desfasurare al infractiunii, date privind victimele si date privind comportamentul infractorului in penitenciar. In sectiunea referitoare la victime am introdus intrebari privind sexul victimei, varsta, ocupatia, relatiile dintre infractor si victima, nivelul de instructie.
Conform datelor pe care le detinem, actele comise de persoanele condamnate pentru omor incluse in cercetarea noastra au avut drept victime un numar de 638 de persoane, in conditiile in care 12 dintre infractori au fost condamnati pentru uciderea a cate doua victime.
Intrucat raspunsurile la intrebarile incluse in aceasta sectiune au fost consemnate asa cum au fost ele date de catre subiectii nostri, am fost pusi in
Maurice Cusson, Nathalie Beaulieu, Fabienne Cusson, Les Homicides, in: Traite de criminologie empirique, 3-e editions, Les Presses de l'Universite de Montreal, 2003, pp. 300-316
Laurent Mucchielli, Recherche sur les homicides: auteurs et victimes, in; Questions penales, 2002, XIV-1, p.6
S. F. Messner, G. Dean, M. Beaulieu, A log-multiplicative association model for allocating homicides with unknown victim-offender relationship, in: Criminology, volum 40, numarul 2, 2002, pp. 462
Harold M.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
