Psihopatologia migrației

Fenomenul migratiei reprezinta unul dintre marile drame ale timpurilor moderne,fenomenul fiind favorizat de posibilitatile mari de transport,de circulatia informatiilor,de tensiunile sociale si situatiile economice precare.Desi migratia a existat practic in toate timpurile,modificarile sociale impuse de revolutia tehnico-stiintifica au facut din migratia interna si chiar externa unul dintre marile fenomene umane in care psihiatria sociala este profund implicata.

Cuvantul nostalgie provine din limba greaca si el se traduce prin "a suferi pentru reintoarcere".Deplasarile,subliniaza Sivadon,sub forma migrarii individuale si colective,temporare sau permanente,spontane sau fortate,interne sau externe au schimbat fata lumii.Acest fenomen al migratie a devenit caracteristic omului actual (1/3 din locuitorii SUA isi schimba intr-o perioada de 10 ani domiciliul).Migratia duce la modificari socio-economice si culturale,ceea ce determina modificari temporare sau definitive a realitatii umane,migratia schimband modul de viata si caracterul personalitatii ca si dinamica grupelor sociale,atat a celor care vin cat si a celor care primesc,ceea ce duce la o continua reajustare a organizarii sociale,la probleme de asimilare sau rejet.

Fenomenul migratiei formeaza o adevarata mobilitate geografica,o miscare de translatie,situatia de migrant fiind adesea ca o adevarata situatie experimentala in care atat personalitatea premorbida cat si schimbarile socio-culturale au un mare rol.Imigrantii pot fi volulntari sau involultari.Cei voluntari trec de la o cultura la alta,conservand inca un sistem de valori a locului lor de origiune.Imigrantii fortati sau persoanele deplasate nu mai au posibilitatea reintoarcerei,desradacinarea fizica fiind completata de pierderea valorilor sociale.In acest caz,tendinta desradacinatului este mai degraba de a se dispersa decat de a cauta o colonie din aceiasi origine etnica,el facand totul pentru a uita trecutul,rusinea si mizeria.

Termenul de migratie arata Berner defineste o modalitate geografica si se refera la oameni care se deplaseaza izolat sau in mici grupuri,iar uneori in masa.Este,spune Sorokin,o deplasare orizontala care nu implica pierdere sau castig de prestigiu social,desi este totusi o schimbare verticala.Termenii de transplantare sau desradacinare implica mai mult tonalitatea negativa a fenomenului.Acelasi sens il are si termenul de desinsertie.Berner deosebeste urmatoarele categorii de migratii:

1.Imigrantii sau emigrantii care au parasit tara de origine pentru a se fixa in alta tara pe o perioada determinata si cu posibilitatea teoretica de a se reintoarce;

2.Muncitorii straini care lucreaza in alta tara si care sunt decisi a se reintoarce in tara de origine,motiv pentru care ei au o alta situatie psiho-sociala;

3.Persoanele deplasate,persoane constranse de a trai in afara patriei din ratiuni politice (deportati,persecutati etc);

4.Migratia interna (de la sat la oras,de la centru la periferie);

5.Migrarea temporara a navetistilor;

Fenomenul migratiei actuale,arata Berner,evidentiaza o serie de modificari ca:cresterea migratiei continentale in defavoarea celei intercontinentale,migrarea din fostele colonii spre fostele metropole,punerea pe primul plan a problemelor lingvistice,cresterea fara precedent a migratiei interne.

Date epidemiologice

Calculand indicele brut in sanul populatiei musulmane africane,imigrante,Daumezon si colab.constata indicele de imbolnavire psihica de 2,7%o,fata de 1,15%o la populatia generala.Trebuie subliniat ca evolutia imbolnavirilor psihice la imigranti nu se bucura intotdeauna de o cercetare stiintifica din cauza a numeroase interese si a lipsei de onestitate,datorita masurilor protectioniste impotriva strainilor,problemele psihopatologiei migratie fiind inca incomplet studuate.Totusi,subliniaza Berner si Zapotoczki,aparitia fenomenelor psihopatologice la transplantati a pus intr-o lumina noua rolul factorilor socio-culturali in evolutia bolilor mintale (atat in ceea ce priveste etiopatogenia cat si semiologia).Malzberg studiind internarile in spitalul de psihiatrie din New-York a gasit la 100.000 de locuitori 115,1 straini albi bolnavi psihici,fata de 58,7 pentru autohtoni.Utilizarea factorilor de ponderatie a scazut mult insa aceasta diferenta.Parker si Kleiner,Malzbery,din contra,constata o incidenta mai mare a bolilor psihice la indigeni,ceea ce presupune ca "socul cultural" nu este totusi o explicatie plauzibila si ca nu duce la declansarea bolilor psihice decat in situatii particulare.Totusi majoritatea autorilor constata ca numarul de boli psihice este mai mare la migranti,decat la populatia autohtona.Norvegienii din Minesota,arata Ameil,au o incidenta mai crescuta a bolilor psihice decat a acelora din Norvegia.Studiile ecologice au evidentiat ponderea mai mare a schizofreniei in zonele urbane,cu populatie mobila si nivel socio-economic scazut (Hollingshead si Redlich).

Asa cum am mai aratat,studiile de epidemiologie