Incepand cu ultimul deceniu al secolului trecut Europa, eliberata de Cortina de Fier, s-a aflat in fata unei provocari socio-economice care aduce atingere drepturilor omului. Este vorba despre amploarea luata de fenomenul infractional al traficului de persoane, intalnit, in forma sa cea mai vizibila, ca exploatare a femeilor si a copiilor in industria sexului si in cersetorie, dar si ca munca fortata. Din pacate, aceasta plaga nu a insotit numai reformele politice si transformarile din societatile continentului nostru. Comertul cu fiinte umane si sclavia cuprind arii geografice tot mai intinse, apartinand nu numai Europei, ci si Asiei si Africii, si chiar si celor doua Americi. Rutele de trafic pornesc din tarile mai putin dezvoltate si se indreapta catre cele prospere. Riposta guvernelor si a organizatiilor internationale s-a structurat, la inceputul anilor 2000, in diverse acte normative ale dreptului international, dar si in declaratii, conventii si recomandari ale institutiilor europene.
Evolutia contextului social si economic din Romania anilor '90 a favorizat aparitia clivajelor sociale si, implicit, a unor paturi de populatie vulnerabile la traficare. Apropierea geografica de zonele conflictuale din fostele tari iugoslave a determinat, la sfarsitul anilor '90 si inceputul anilor 2000, o incidenta mai mare a fenomenului si in Romania. Pentru a combate vanzarea si exploatarea de persoane, Guvernul roman a proiectat un cadru general de actiune, destinat a fi concretizat de autoritatile statului impreuna cu reprezentantii societatii civile.
Evolutia contextului social si economic din Romania anilor '90 a favorizat apari]ia clivajelor sociale si, implicit, a unor paturi de populatie vulnerabile la traficare. Apropierea geografica de zonele conflictuale din fostele tari iugoslave a determinat, la sfarsitul anilor '90 si inceputul anilor 2000, o incidenta mai mare a fenomenului si in Romania. Pentru a combate vanzarea si exploatarea de persoane, Guvernul roman a proiectat un cadru general de actiune, destinat a fi concretizat de autoritatile statului impreuna cu reprezentantii societatii civile.
Studiul de fata evalueaza modul in care statul roman si societatea civila isi conjuga eforturile pentru a combate si a preveni traficul de fiinte umane pe de o parte si pentru a proteja si a asista victimele prejudiciate prin aceasta infractiune. Totodata, ne-am propus sa detectam atitudinile fata de migratie ale populatiei Romaniei, dar si ale unuia dintre cele mai vulnerabile segmente sociale - populatia feminina cu varsta intre 15 si 24 de ani. Astfel, cercetarea a incercat sa cuprinda:
_ analiza legislatiei si a cadrului institutional
_ evaluarea politicilor de combatere si prevenire a traficului de persoane
_ identificarea progreselor si a schimbarilor necesare
_ schita perceptiei sociale asupra migratiei si traficului de persoane.
Pentru a putea raspunde obiectivelor studiului, cercetarea a implicat o abordare complexa.
I. Prima etapa a presupus documentarea pe problematica abordata: analiza legislatiei si a documentelor relevante din domeniu.
II. Cea de-a doua etapa a implicat culegerea datelor de teren atat prin metode calitative cat si cantitative.
Cercetarea calitativa
domeniul cercetarii instrument participanti nr.
Cadru general, asistenta acordata interviu in profunzime reprezentanti ai autoritatilor centrale 14
victimelor si politicile interviu in profunzime reprezentanti ai autoritatilor locale 20
de prevenire a interviu in profunzime rep. Ai organizatiilor internationale 5
traficului de persoane interviu in profunzime manageri de ONG-uri 5
au fost detaliate prin interviu in profunzime asistenti sociali 21
intermediul a 85 interviu in profunzime ofiteri de politie, procurori, judecatori 17
de interviuri FG (focus Grup) ofiteri ai Pf 1
Evaluarea asistentei oferite studii de caz victime ale traficului de fiinte umane 20
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
