Mentalitatea Balcanică

1. Conceptul de mentalitate balcanica

Conceptul de mentalitate balcanica a fost introdus de catre Jovan Cvijic in lucrarea sa de ,,geografie umana" din 1918, La Peninsule Balkanique. Pentru Maria Todorova, ,,a vorbi cu insistenta despre <<mentalitate balcanica>> inseamna o legenda neverificata istoric, care se poate transforma intr-o mitologie inselatoare".

Expresia ,,balcanizare" a aparut tot dupa primul razboi mondial, prima folosire a termenului in New York Times dateaza din 20 decembrie 1918. Sub titlul ,,Rathenau, Head of Great Industry-Predicts the <<Balkanization of Europe>>" (,,Rathenau, directorul marii industrii, prezice <<balcanizarea Europei>>"), ziarul a publicat un interviu cu faimosul director al companiei Electrice Germane AEG (Allgemeine Elektrizitats-Gesellschaft). Afirmatia sa nu avea vreo semnificatie concreta pentru ,,balcanizare", exceptand ideea ca numai o Germanie puternica ar putea contrabalansa aceasta eventualitate ingrozitoare. In afara de aceasta mentionare jurnalistica timpurie din 1918, cuvantul ,,balcanizare" a intrat in vocabularul politic dupa ce sistemul de tratate semnate dupa Primul Razboi Mondial a pecetluit noile divizari ale Europei.

In lucrarea Balcanii si balcanismul, problema principala cu care se confrunta autoarea Maria Todorova este cea a amplasarii termenului de balcanism in campul curentelor de gandire sau de opinie, printre celelalte ,,-isme", deci definirea si caracterizarea conceptului. O prima ipoteza este aceea ca ,,balcanismul nu reprezinta doar o subspecie a orientalismului" Maria Todorova se pozitioneaza in fata lucrarii lui Edward Said, Orientalism, si traseaza trasaturile Balcanilor in raport cu cele ale Orientului. Asadar, urmarind sa dezvolte un fenomen similar, dar nu identic, cu orientalismul, autoarea enunta ,,concretetea istorica si geografica", ,,concretetea neimaginativa", ,,metaforele masculine", ,,statutul tranzitoriu" (din puncte de vedere geografic si al dezvoltarii) - ale Balcanilor - in contrast cu ,,natura intangibila", ,,exotismul", ,,metaforele feminine", statutul anti-occidental - ale Orientului. Concluzia la care tinde sa ajunga Maria Todorova este aceea ca Balcanii sunt ,,construiti nu ca alteritate, ci ca un sine incomplet", un ,,tap ispasitor" sau ,,acea parte necivilizata, intunecoasa, din interior" a Europei.

Betea, Lavinia, Mentalitati si remanente comuniste, Ed. Nemira, Bucuresti, 2005

Muthu, Mircea, Homo Balcanicus, in Revista Echinox, nr. 3, 2002

Radulescu Motru, Constantin, Psihologia poporului roman, Ed. Paideia, 1999

Sandu, Antonio, Bradu, Oana, Romanian Mentality. From Homo Balcanicus to Homo Europeaus, in Revista Romaneasca pentru Educatie Multidimensionala, An 1, Nr. 1, August 2009.

Todorova, Maria, Balcanii si balcanismul, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2000.