Fenomenul Migraționist în România

Migratia a existat de la inceputurile omenirii. Fenomenul nu a incetat in timp, insa a inregistrat schimbari si a capatat noi forme. Procesele migratorii se desfasoara simultan si sunt in crestere in multe tari ale lumii. Unul din rezultatele pe termen lung ale acestei evolutii ar putea fi

aparitia societatilor multiculturale, tinzand spre noi concepte ale cetateniei sau statului national. Cele mai multe dintre tarile dezvoltate au devenit societati diversificate, multietnice, iar cele care nu au ajuns inca la acest nivel s-au orientat decisiv in aceasta directie (Massey et al., 1993).

Pentru cercetatorii din domeniul migratiei a devenit tot mai clar ca acest fenomen trebuie privit ca un element normal si structural al societatii omenesti de-a lungul istoriei. O caracteristica importanta a populatiei este deplasarea dintr-un loc in altul. Dreptul de a se deplasa a fost recunoscut la nivel mondial de peste o jumatate de secol, prin adoptarea Declaratiei Universale a Drepturilor Omului. Declaratia stipuleaza in Articolul 13: ,,Oricine are dreptul sa se deplaseze liber si sa-si stabileasca resedinta pe teritoriul oricarui stat" si ,,Oricine are dreptul sa paraseasca o tara, inclusiv cea de origine, si sa se intoarca in tara sa". Pentru cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, libera circulatie a lucratorilor a fost unul dintre primele drepturi recunoscute in cadrul comunitar. Daca reglementarile initiale (Regulamentul nr. 1612/1968 privind libera circulatie a lucratorilor si Directiva nr. 360/1968 privind dreptul de rezidenta al lucratorilor si membrilor de familie ai acestora) se refereau doar la cei care desfasurau o activitate economica, Actul Unic European a extins dreptul de rezidenta la toti cetatenii statelor membre, independent de desfasurarea unei activitati economice (Schulte, 1998).

In prezent, prevederile Tratatului asupra Comunitatii Economice Europene stipuleaza dreptul oricarui cetatean al Uniunii Europene de a circula si a-si stabili resedinta, in mod liber, pe teritoriul statelor membre, cu respectarea conditiilor stabilite in Tratatul de la Roma.

In Romania, migratia fortei de munca reprezinta o realitate ce ia amploare din ce in ce mai mult devenind un adevarat fenomen ce domina existenta unei parti tot mai mari a populatiei.

In epoca contemporana, statutul social, realizarea profesionala si materiala reprezinta obiective mai mult sau mai putin usor de atins.

Dupa 1989, romanii au vazut in trecerea granitelor o sansa de a se realiza profesional si material.

Asemenea celorlalti cetateni ai tarii, iesenii au fost si ei absorbiti de acest fenomen si anume cel al plecarii in strainatate.

Putem afirma astfel, ca cererile de plecare in strainatate atat la nivelul Romaniei, cat si la nivelul municipiului Iasi sunt influentate, in principal, de schimbarile care au stat la baza evolutiei societatii romanesti mai ales incepand cu anul 1990.

In acesti 16 ani, restructurarea economica, incercarea de trecere de la un sistem centralizat la unul bazat pe regulile economiei de piata, costurile specifice unei asemenea tranzitii (inflatia, somajul si coruptia in primul rand) au efecte uneori incontrolabile asupra mecanismelor socio-economice.

Prin acest studiu se doreste prezentarea mai multor factori legati de plecarile in strainatate si anume:

- Cercetarea opiniilor si optiunilor diferitelor categorii de cetateni ai municipiului Iasi dornici sa ajunga in alte tari

- Cunoasterea situatiei actuale de pe piata

- Studiul motivatiilor cetatenilor care doresc sa ajunga in alte tari

- Analiza cererilor de parasire a tarii

- Preferintele acestora

Conceput in acest mod, studiul este generator de raspunsuri al unor intrebari fundamentale, cum ar fi :

- Ce categorii sociale doresc sa paraseasca tara?

- Exista un interes pentru plecarile din tara- Daca exista care este acesta ?

- Cine/ce influenteaza comportamentul celor ce doresc sa ajunga in strainatate?

Realizarea unor astfel de cercetari constituie un factor foarte important, deoarece contribuie la furnizarea de numeroase informatii care permit si faciliteaza consolidarea unor strategii, care sa permita gasirea diverselor solutii la problemele prezente si viitoare.

1. Septemiu Chelcea- Chestionarul in investigatia sociologica;

2. Cristian Valentin Hapenciuc- Cercetarea statistica in turism;

3. C. A. Moser- Metode de ancheta in investigarea fenomenelor sociale;

4. Eugen Nicolescu- Marketing in turism;

5. Traian Rotariu, Petre Ilut- Ancheta sociologica si sondajul de opinie;

6. Francois de Singly, Alain Blanchet, Anne Gotman, Jean Claude Kaufmann- Ancheta si metodele ei: chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv.