Anchetă sociologică în licee privind tinerii și consumul de tutun

1. Introducere:

Zilnic ne confruntăm cu un fenomen - fumatul - negativ din două puncte de vedere: pe de o parte, ne regăsim într-un loc public înconjuraţi de un “nor de fum” ce ne agresează simţurile, iar pe de altă parte ne punem constant întrebarea: de ce aceste persoane desfăşoară acest comportament recunoscut ca fiind nociv?

Tinerii sunt cei mai predispuşi consumului de tutun, deoarece sunt la o vârstă în care vulnerabilitatea lor este ridicată şi nu conştientizează consecinţele, care îşi lasă amprenta asupra comportamentului şi sănătaţii lor. Consecinţele fumatului nu se limitează doar la fumatori. Dimpotrivă, expunerea la fumul de ţigară, creşte în rândul nefumătorilor, riscul de: cancer pulmonar, boli ale inimii,afecţiuni respiratorii.

2. Obiective:

Obiectivul general al acestui studiu este realizarea unei imagini de ansamblu privind cunostiintele adolescentilor cu privire la efectele tutunului

Obiective specifice: Identificarea in randul liceenilor a:

-proportia consumatorilor de tutun;

-varsta de debut a consumului de tutun;

-tipurile de tutun;

-locului, partenerilor si motivatia consumului de tutun;

-tendintele inregistrate in consumul de tutun;

-cunoasterea caracteristicilor socio-demografice ale acestora;

-identificarea unor atitudini, cunostinte si modele de consum.

3. Cadrul teoretic al cercetarii:

Tutunul sau tabacul este definit ca o plantă din genul Nicotiana, familia Solanaceae. În lume există peste 70 de specii de plante de tutun, cea principală din punct de vedere comercial fiind Nicotiana tabacum.Frunzele uscate de tutun sunt fumate în țigarete, trabucuri și pipe. Folosirea tabacului este un factor de risc pentru multe boli, în special cele ce afectează inima, ficatul și plămânii, și poate cauza apariția cancerului. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, tutunul este cea mai importantă cauză de deces prematur în lume.

Dependenta de tutun incepe cand nicotina actioneaza pe receptorii nicotinici pentru a elibera neurotransmitatori cum este dopamina, glutamatul si acidul gama-aminobutiric. Incetarea fumatului conduce la simptome ale sevrajului nicotinic, cum este anxietatea si iritabilitatea. Metodele de incetare a fumatului se adreseaza dependentei de nicotina si a sindromului de sevraj.

Aceasta stare de dependenta dezvolta trei concepte distincte:

-dependenta psihica: caracterizata printr-o dorinta inferioara si irezistibila de a continua consumul pentru inlaturarea disconfortului psihic;

-dependenta fizica: ce presupune o stare psihologica si fizica alterata produsa de o administrare repetata a tutunului pentru a preveni sevrajul;

-toleranta, rezistenta sporita la efectele tutunului, ceea ce necesita utilizarea unor doze din ce in ce mai mari pentru a obtine efectele observate la doza initiala.

Modelele explicative se pot imparti in doua categorii: un model explicativ centrat pe individ si un model explicativ centrat pe societate.

1. Teoriile biologice - pun accentul pe doua categorii de aspecte de natura biologica: tendinta indivizilor de a lua contact cu tutunul si tendinta acestora de a continua consumul odata ce contactul cu tutunul a fost realizat.

2. Teoriile psihologice - accentul cade pe individ, pe mecanismele de „ reIntarire” a conduitei celor care abuzeaza de tutun. Alte explicatii incluse in aceeasi categorie se refera la tipul de personalitate a consumatorului, mai ales a celui dependent de tutun.

3. Teoriile sociologice - se orienteaza spre analiza situatiilor sociale, pe relatiile sociale sau pe structura sociala. Explicarea acestui fenomen se concretizeaza in teoria invatarii sociale (consumul de tutun ca si comportament invatat social), in teoria subculturii, a „gastilor de cartier” (implicarea individului intr-un grup favorabil consumului de tutun), in teoria interactiunii sau a socializarii (influenta unor agenti de socializare precum parintii, grupul de prieteni, scoala, mass-media in debutul consumului de tutun) si in teoria controlului social (cu cat controlul social e mai puternic, cu atat este mai putin probabil ca acestia sa adopte un comportament deviant de tipul consumului de tutun.

4. Elaborarea ipotezelor:

Daca adolescentul provine dintr-o familie dezorganizata cu probleme familiale, parinti cu atitudini tolerante sau care consuma alcool, tutun, stima de sine scazuta, rezistenta scazuta la influenta prietenilor, etc, atunci predispozitia acestuia catre consumul de tutun este mai mare; daca individul face parte dintr-un grup cu vicii legate de consumul de tutun, probabilitatea ca acesta sa devina consummator este mai mare.

5. Operationalizarea conceptelor:

- “Viata in hexagonul mortii”- Octavian Popescu Vasile Achim Aristide Liviu Popescu

-“Intoxicatia prin tutun”- Editura medicala

- Ziarul de sanatate

-Presa online.com