Idei Dogmatice în Slujbele cu Aspect Funebru

Termenul ,, mantuire " este intrebuintat de teologia ortodoxa pentru a desemna, pe de-o parte, lucrarea de rascumparare savarsita de Mantuitorul Hristos prin intrupare, jertfa de pe cruce, invierea si inaltarea Sa la cer (lucrare numita si mantuire obiectiva, rascumparare sau impacarea omului cu Dumnezeu), iar pe de alta parte, pentru a desemna mantuirea subiectiva sau personala (numita si indreptare sau sfintire a omului), aceasta din urma fiind savarsita de catre fiecare crestin in parte, prin har, credinta si fapte bune (dobandit, manifestata si savarsite) in Biserica, cu precizarea necesara ca indreptarea nu este exclusiv o lucrare personala a omului, ci este impreuna-lucrarea lui Dumnezeu si a omului: ,, Dumnezeu asa a iubit lumea, incat pe Fiul Sau Cel Unul-Nascut L-a dat, ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica. Caci n-a trimis Dumnezeu pe Fiul Sau ca sa judece lumea, ci ca sa se mantuiasca, prin El, lumea " (Ioan 3, 16-17). Dumnezeu este cel care daruieste omului harul Sau inca de la Botez, facand astfel inceputul mantuirii lui, iar omul, primitor al harului, contribuie la mantuirea proprie prin credinta sa in Hristos, Cel care ii daruieste harul mantuitor, si prin faptele sale cele bune, savarsite in Biserica, in comuniune cu ceilalti credinciosi, si acestia ostenitori si colaboratori in lucrarea de mantuire.

Se evidentiaza asadar o relatie de reciprocitate ce exista intre conditiile mantuirii subiective (har, credinta si fapte bune) si Biserica, organ al sfintirii si mantuirii credinciosilor , comuniunea de credinta si iubire cu Hristos si cu semenii, Biserica, fiind loc si mijloc de realizare a mantuirii, intrucat ,, in Biserica, in mine si pentru mine, se roaga toti, si eu ma rog in toti si pentru toti " Se poate spune prin urmare, ca mantuirea omului este strans legata de Biserica, de calitatea lui de membru al Bisericii, Trupul lui Hristos, asa cum ne incredinteaza marturia patristica ,, extra Ecclesiam nulla salus ", in sensul ca Biserica este spatiul in care se lucreaza si se dobandeste in chip firesc si sigur mantuirea, prin permanentizarea lucrarii mantuitoare a lui Hristos si mijlocirea catre credinciosi a bunurilor mantuitoare castigate de El pana la sfarsitul lumii