Pilonul central sau axa in jurul careia graviteaza si isi mentine identitatea si echilibrul specia umana este familia, ca asezamant sacru. Este singura determinare fireasca si realista a conditiei umane la nivelul microcelulei sociale, dintru inceputurile existentei si pana astazi. A neglija ori a refuza aceasta evidenta istorica, etnologica si antropologica inseamna o crasa indaratnicie a unei mentalitati diluate si distorsionate a omului contemporan sau pur si simplu o situare lejera pe valul antropologiilor naturiste, la moda azi in lumea seculara. Drama si deznodamantul sumbru la care ne conduc toate ideologiile contemporane desacralizate si naturiste se rasfrang asupra umanitatii, pe care o posteaza intr-o descentrare spirituala, facand-o sa alunece pe panta pragmatismului ingust in care ideea de transcendenta este mutilata sau abolita. Acestea produc, sub ochii nostri, o destabilizare si o degradare iremediabila a umanului, situandu-l pe treapta animalizarii si chiar mai jos, pe cea a demonizarii, pentru ca fara Dumnezeu si fara relatia divino-umana, omul ramane un accident haotic, un nonsens al existentei, o faptura ratacita in hazard "care vine de nicaieri si merge niciunde", cum spunea Petre Tutea, al carui destin se termina in moarte sau in nefiinta.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.