Repere ale proiectării didactice

1.Proiectarea demersului didactic-clarificari conceptuale

Proiectarea activitatii didactice este o necesitate impusa de unele note caracteristice ale procesului de instructie si educatie, cum sunt:

- complexitatea deosebita;

- multitudinea, varietatea proceselor si actiunilor pe care le subsumeaza;

- corelatia si interdependenta dintre componentele sale;

- antrenarea a numerosi factori in desfasurarea sa;

- realizarea finalitatilor sale pe o perioada indelungata in timp;

- dependenta de conditiile in care are loc, de resursele de care dispune.

Proiectarea activitatii didactice este un demers care priveste indeosebi activitatea profesorului. Rolul acestuia a fost dintotdeauna si va ramane acela de ,,predare"; dar in acceptiunea moderna a acestuia, predarea este definita ca o activitate a profesorului (invatatorului, institutorului) de organizare si conducere a ofertelor de invatare, care au drept scop facilitarea si stimularea invatarii eficiente, ai carei subiecti sunt elevii. Nivelul la care se realizeaza activitatea didactica depinde in mare masura de modul in care sunt stabilite intentiile urmarite, resursele,precum si de felul in care este conceput si se desfasoara procesul de invatamant, de interactiunea componentelor acestuia etc.

Proiectarea activitatii didactice este un ansamblu coordonat de operatii de anticipare a desfasurarii unui program de instruire. ,,A proiecta activitatea didactica inseamna a corela si integra operatiile de definire a obiectivelor, continuturilor, strategiilor de dirijare a invatarii, probelor de evaluare si a relatiilor dintre acestea" (Lazar Vlasceanu, Curs de pedagogie, TIPOGRAFIA UNIVERSITATII BUCURESTI, 1988, pag. 250).

I.T. Radu afirma: ,,Intr-o formulare sintetica am putea defini proiectarea activitatii didactice ca fiind un ansamblu de procese si operatii de anticipare a desfasurarii activitatii instructiv-educative" (I. T. Radu,Pedagie,1995).

Pentru definirea acestei actiuni se utilizeaza diverse sintagme: ,,proiect de tehnologie didactica", ,,proiectde activitate didactica", ,,plan calendaristic" (anual, semestrial), ,,plan de lectie", ,,proiect de lectie", ,,proiect de tehnologie a predarii temei", ,,proiectarea unei unitati de invatare" etc.,ce "definesc de fapt aceleasi actiuni de pregatire, de anticipare a activitatii didactice, privita in diversele ei ipostaze." (Serdean.I Goran.B.Laura-Didactica specialitatii-cu ilustrari din toate arile curriculare-Ed.FRM, Bucuresti, 2007,pag.62)

"Succesul activitatii didactice depinde direct de temeinicia si corectitudinea pregatirii ei, iar pregatirea prealabila este cel putin la fel de importanta si necesara ca si desfasurarea ei... ,,Procesul didactic trebuie privit in perspectiva desfasurarii lui pe o perioada de un an scolar, secventionat pe semestre, pe capitole, pe unitati de invatare si pe lectii." ."(Idem,pag.62)

Programele scolare actuale centrate pe obiective/competente "nu mai stabilesc repartizarea timpului (a numarului de ore) pentru continuturile propuse si nici o succesiune obligatorie a acestora la nivel centralizat, ceea ce face ca rolul cadrului didactic sa creasca in mod considerabil. Aceasta realitate obliga profesorul sa-si contureze o viziune de ansamblu asupra intregului curriculum, repartizat pentru un an de studiu, sa identifice cateva teme semnificative in jurul carora sa structureze, sa proiecteze continuturile.(Idem,pag.63)

S-a optat pentru organizarea procesului de invatamant pe unitati de invatare,ceea ce reprezina structuri didactice flexibile si deschise, unitare din punct de vedere tematic, desfasurate sistematic si continuu pe o perioada de timp, finalizate prin evaluare. Decizia folosirii acestui termen a fost exprimata ,,cu scopul de a accentua necesitatea unui demers didactic centrat pe elev. (M.E.C., C.N.C., Ghid metodologic, 2002, pag. 29

Perioadele de timp pe care se realizeaza proiectarea pedagogica se intind pe cicluri de invatamant, ani de studii, discipline scolare, semestre, capitole, sisteme de lectii si activitati.

Desfasurarea procesului de proiectare a activitatii didactice parcurge patru momente esentiale (M.E.C., 2001, p. 249):

A - analiza diagnostica menita a evidentia: stadiul de dezvoltare a capacitatilor mentale ale copiilor, nivelul de cunostinte al elevilor, caracteristicile psihosociale ale clasei de elevi, trasaturile proceselor instructive desfasurate in prealabil,etc.

B - prognoza sau proiectarea pedagogica in care, pe baza informatiilor desprinse din analiza diagnostica, se anticipeaza modul de desfasurare a instruirii si performantele asteptate din partea elevilor in urmatoarea etapa. Se finalizeaza prin elaborarea de proiecte alternative de programe de instruire, din care se selecteaza cel care este apreciat ca fiind mai eficient;

C - realizarea efectiva a proiectului pedagogic;

D- evaluarea performantelor inregistrate de elevi in urma aplicarii proiectului si a activitatii desfasurate pe baza acestuia. Informatiile obtinute sunt supuse unei noi analize diagnostice, in scopul proiectarii, realizarii si evaluarii activitatii ce urmeaza a se

desfasura in etapele urmatoare.

Eficienta lectiei trebuie orientata nu numai de modul de interactiune complexa a componentelor ei, ci si de felul cum ea este integrata in procesul de invatamant, ca sistem si functionalitate , pentru ca in lectie se obiectiveaza elementele acestuia (obiective, resurse, continut, strategii si evaluarea rezultatelor).

2. Proiectarea didactica la disciplinele pedagogice

2.1Niveluri ale proiectarii didactice

In functie de perioada de timp luata ca referinta se cunosc doua niveluri ale proiectarii didactice (Cucos, C-tin., 2000, p.119):

- proiectarea globala;

- proiectarea esalonata.

I. Proiectarea globala prefigureaza activitatea instructiv-educativa pe un ciclu de instruire sau ani de studiu. Obiectivele, continuturile si criteriile de evaluare au un grad ridicat de generalitate.

Se materializeaza in elaborarea planurilor de invatamant si a programelor scolare, ceea

ce inseamna ca este o activitate ce tine de competenta organelor de decizie in probleme

de politica scolara. Asigura cadrul necesar pentru proiectarea esalonata.

II. Proiectarea esalonata se materializeaza in elaborarea programelor de instruire specifice unei activitati/discipline, unei lectii, fiind aplicabila la o clasa de elevi.

Se concretizeaza in:

1. . Hattie, J., Invatarea vizibila. Ghid pentru profesori, Ed. Trei, 2014

2. Serdean, I.., Laura Goran, Didactica specialitatii - cu ilustrari din toate ariile curriculare, Ed. FRM, Bucuresti, 2004

3. Radu ,I.T,Proiectarea activitatii didactice, in ,,Sinteze pe didactica moderna",supliment al revistei Tribuna invatamantului,Bucuresti, 1986

4. 4.Cerghit,I.,Radu, I.T.,Popescu,E.,Vlasceanu,L., Didactica-Manual pentru clasa a X-a-scoli normale,EDP,Bucuresti, 1998

5. 5. Cucos, C-tin. - Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 2000

6. *** Didactica specialitatii, in vol. Sinteze, DPPD, Editura Fundatiei Romania Maine, 2003

7. .Potolea, .,D,Manolescu, M.,Teoria si metodologia Curriculumului-Proiect pentru Invatamantul Rural -Bucuresti -2006

8. 7.Anghelache, V., Pedagogia invatamantului primar si prescolar-suport de curs -Universitatea ,,DUNAREA DE JOS" -GALATI

9. MEC, Consiliul National pentru Curriculum, Programele scolare pentru aria curriculara Om si societate, disciplinele psihopedagogice, Bucuresti, 2002