Carnea de pasăre

1.1 Pentru a asigura o buna functionare a organismului omului, acesta are nevoie de un raport optim de apa, glucide, proteine, lipide, saruri minerale si vitamine, ceea ce caracterizeaza valoarea biologica a alimentelor.Carnea asigura, mai ales,necesarul de proteine.

Datorita calitatilor gustative si dietetice care o fac accesibila tuturor categoriilor de varsta necesarul de carne de pasare in ultimii ani a crescut.Se observa o tendinta de consum mai mare a carnii de pasare si este posibil ca peste cativa ani consumul de carne de pasare sa se situze pe locul I, detronand pe cea de porcine.Acest avant se datoreaza posibilitatii inmultirii rapide a speciilor si eficienta sporita, prin obtinerea unor productii mari de carne, cu mare rentabilitate.

Tabelul 1

"Efectivul de pasari la 1 ianuarie, mii de capete"

Tipul intreprinderii

Anul

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

1.Gospodarii de toate categoriile

12575

13041

14119

14955

15756

17522

22235

22531

2.Intreprinderi agricole

1233

1246

1782

1631

1499

1983

2606

2540

3.Gospodariile taranesti

11342

11795

12337

13324

14257

15539

19629

19991

Concluzie: Pe parcusul anilor 2000-2007 se observa o sporire a capetelor de pasari in industria de crestere a animalelor.Pana in anul 2005 efectivul de pasari a inregistrat cresteri nesemnificative fata de anii precedenti, pe cand anul 2006-2007 se caracterizeaza printr-un avant uimitor. Aceasta probabil se datoreaza aparitiei unei permanente cereri din partea consumatorului, precum si a conditiilor facile de crestere, a numarului mare de capete care se pot obtine si a produselor furnizate - carne si oua.

Tabelul 2

,,Productia carnii in gospodariile de toate categoriile, pe tipuri"

Tipul de carne (mii tone) 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Carne in greutate dupa sacrificare

87,5

82

85,5

84,4

85,2

86,5

97

Carne de pasare

15,9

19,5

21

21,5

24,4

28

30,9

Concluzie: Pe parcursul anilor 2000-2006 productia de carne de pasare in comparatie cu cea totala a crescut. Sesizam o majorare mai semnificativa din anul 2005, unde productia de carne de pasare obtine o pondere mai mare, devenind de 32,37% din totalul productiei de carne in 2005 si de 31,86% in 2006.Aceasta este un rezultat al cresterii cererii de carne de pasare pe piata de consum a Republicii Moldova.

Pe parcursul anului 2007 in republica s-au produs 32 mii t de carne de pasare, astfel majorandu-se productia cu 5% pe parcursul a 10 luni a aceluiasi an. Totodata in 2007 nu a scazut nici rata importului, Republica Moldova importand 12,8 mii t de carne de pasare.In 2008 productia de carne de pasare a crescut cu 11% si este posibil ca la finele anului sa ajunga la 55 mii t( sursa - agentia Infotag).

Consumul anual de carne in Republica Moldova, pe cap de locuitor, in 2006 era de 37kg, iar in 2007 acesta a crescut pana la 79kg/ cap de locuitor. Potrivit specialistilor de la Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare

( MAIA) cel mai mult se consuma carne de pasare, urmata de carnea de bovina si carnea de porcina.Astfel, consumul anual de carne de pasare pentru un moldovean este de 9-11 kg, greutate vie.

1.2 Carnea pasarilor este constituita din aceleasi tipuri de tesuturi ca si carnea animalelor de macelarie, insa proportia si caracteristicele tesuturilor sant diferite. Tesutul osos al pasarilor este mai tare si mai rezistent decat al mamiferelor.

Tesutul muscular al pasarilor este tare si fibros. Cei mai dezvoltati sant muschii pieptului , coapsei si pulpei. Culoarea muschilor difera in functie de regiunea anatomica si specie. Gainile si curcile au muschi de culoare mai deschisa pe piept si mai inchisa la picioare si aripi. Gastele si ratele au culoarea muschilor mai inchisa. Raportul dintre tesuturi depinde de specie, varsta, grad de ingrasare si regiune anatomica. Carnea pasarilor inotatoare (rate, gaste) are mai putin tesut conjunctiv si o cantitate mai mare de tesut adipos.

In general carnea de pasare are un continut de tesut conjunctiv mai redus decat carnea animalelor de macelarie si de aceea este mai fina. Carnea de pasare nu are aspect marmorat, deoarece grasimea este depusa intre fascicole mai mari de muschi, in cavitatea abdominala si in jurul stomacului muscular. Totusi, in timpul fierberii, grasimea difuzeaza intre fibrele musculare, imprimand acesteia fragezime, suculenta, gust si aroma placuta.

Bogatia de proteine si respectiv, aminoacizi asigura valoarea nutritiva a carnii de pasare.Carnea de pasare este mult mai gustoasa, spre deosebire de cea a mamiferelor si, in plus, este superioara prin compozitia chimica, continand mai multe proteine si chiar mai multe grasimi de cea mai buna calitate.

Elementele structurale componente ale carnii influenteaza in mod deosebit calitatea.Celulele, fibrele, substanta fundamentala difera in functie de natura tesuturilor musculare, conjunctive etc. Componenta chimica a carnii este constituita din apa si substante uscate precum lipide, saruri minerale, vitamine, enzime. Compozitia chimica a carnii este diferita chiar in cadrul aceleiasi specii, variind de la un individ la altul in functie de: raportul dintre diferitele tesuturi, varsta animalului, starea de ingrasare etc.

Apa constituie componentul chimic