Poluarea iritantă

1. POLUAREA ATMOSFERICA IRITANTA -

SURSE , EXEMPLE , EFECTE ASUPRA SANATATII

Poluantii atmosferici iritanti reprezinta categoria cea mai raspandita, cu cel mai mare numar de reprezentanti si cu trecutul cel mai indepartat. Ei sunt cei care afecteaza cu precadere mucoasa respiratorie si alveolele pulmonare, iar la concentratii mai mari conjunctiva si eventual corneea.

Poluantii iritanti pot fi gazosi - gazele iritante - dintre care cei mai frecvent intalniti sunt SO2, NO2, substante oxidante, NH3, clor. Efecte iritante pot avea si alti compusi gazosi la care efectul iritant se asociaza altor efecte predominante (HF) , precum si pulberile cu efecte dependente de natura lor, dar si efect iritant care este variabil in functie de natura, dimensiuni, concentratia lor in atmosfera. Dimensiunea conditioneaza nivelul din aparatul respirator, la care se realizeaza efectul iritant, iar concentratia mai mare suprasolicita mecanismele de clearance pulmonar.

Sursele de emisie a principalilor poluanti pot fi clasificate in:

o Surse naturale : vulcanice, actiunea de erodare a solului de catre vanturi si transportul particolelor de pe suprafata solului la mari distante, incendiile spontane ale padurilor, descompunerea naturala a materiei organice s.a.

Vulcanii arunca in atmosfera in timpul eruptiilor mari cantitati de pulberi, CO, CO2, SO2 si NOx totusi nu pun probleme deosebite de poluare decat in zonele apropiate, care de obicei sunt putin populate.

Pulberile rezultate din erodarea solului de catre vanturi pot produce in unele zone o poluare masiva; astfel, un atare fenomen s-a produs in tara noastra in 1960 in luna aprilie, cand aproape o saptamana, cantitatea de praf din atmosfera a depasit cu mult normele sanitare, radiatia solara fiind diminuata iar vizibilitatea redusa cu 50-60%.

Descompunerea naturala a materiei organice poate produce un volum de poluanti mare, dar acestia sunt raspinditi uniform pe glob; de exemplu NO produs prin actiunea anumitor bacterii asupra compusilor organici naturali este estimat la cantitatea de cca. 10 ori mai mare decat cel produs de toate sursele industriale, totusi concentratia acestuia in teritoriile indepartate de sursele industriale nu depaseste 3,3 microgr./mc. aer (poluare de fond).

Incendiile spontane ale padurilor, in special de conifere, care apar in unele teritorii in anotimpuri secetoase produc mari cantitati de fum, cenusa, hidrocarburi.

Cu toate acestea, principalele surse de poluare sunt cele artificiale.

o Surse artificiale

In 1966, in SUA, emisia principalilor 5 poluanti era data de (tab.1).

Tabel 1. Emisia principalilor 5 poluanti primari in SUA

in 1966 (mil. tone). x)

Sursa / poluant CO Part. HC NOx SOx Total

Transporturi

Comb. ins. fixe

Procese ind.

Trat. deseuri

Diverse

TOTAL 95 22 30,5 16,2 13,1 194,8

In Franta, emisia de poluanti pe sectoare de activitate in 1982 avea urmatoarea structura (tab. 2).

Tabel 2. Emisii de poluanti pe sectoare de activitate (%)

- Franta - 1982 x)

Sursa / Poluant SO2 NOx

EDF / GDF

Ind. siderurgica

Surse de domic.

Transf. de energie

Transporturi

x) Sursa: E.T. Chanlatt-Environmental protection M.C. Graw-Will .

Planul national de actiune pentru mediu si sanatate - M.S. si M.M. Romania, 1997.

Manescu S.(red) - Tratat de igiena, vol. I-II, Ed. Med., 1984

Ivan Aurel - Medicina omului sanatos, Ed. Med., 1993

Alexa Lucia - Poluanti chimici industriali - cai si mecanisme in riscul pentru sanatatea expusilor; in volumul ,,Poluarea atmosferica si sanatatea scolarilor",1993