Explorarea mediului intern - Sânge

Explorarea este extrem de complexa, in functie de suspiciunea diagnostica putind apela la una sau mai multe metode si tehnici, in functie de compartimentul vizat :

- maduva hematogena

- sistemul limfo-ganglionar si cel splenic

- singele

Explorarea impune gasirea unor parametri adecvati, separati pentru fiecare compartiment, pentru a putea confirma sau infirma diagnosticul prezumtiv.

In functie de scopul explorarii vom apela la una sau mai multe categorii de parametri specifici, intr-o ordine bine stabilita.

Explorarea singelui si a organelor hematopoetice incepe cu examenul clinic si evaluarea cantitativa a elementelor celulare, urmata de studiul morfologiei lor (prin tehnici detaliate in continuare).

Pentru explorarea functiei eritropoietice se considera suficienta determinarea Ht si dozarea Hb. In conditiile in care valorile obtinute pentru acesti parametri nu se incadreaza in limitele de referinta corespunzatoare virstei si sexului, se recurge la extinderea gamei investigatiilor in vederea precizarii diagnosticului de certitudine.

Principii, metode si tehnici de explorare parametrica functionala

PARAMETRII BIOSTRUCTURALI

1. DEFINITII, CLASIFICARE

Sint categoria de parametri care permit identificarea si analiza diverselor compartimente ale organismului pe baza morfologiei acestora.

CLASIFICARE:

a) dupa nivelul dimensional (de acces):

- parametri microscopici (sub-, celulari, tisulari)

- parametri macroscopici (organe, aparate si sisteme, organismul in ansamblu).

b) dupa stare sistemului explorat :

- statica

- dinamica (spontana / provocata/ stimulata)

c) dupa modalitatea de examinare:

- subiectiv (vizuala)

- obiectiv: inregistrata si cuantificata

d) dupa metoda de inregistrare / explorare optica:

- in spectrul vizibil: cine, video, microscopie - optica

-in alte spectre: infrarosu, ultraviolet, raxe X, ultrasunete, microscopie electronica

e) dupa tehnica de inregistrare:

- radiografica (raze X, tomografia computerizata = CT scan)

- ecografica etc.

2. PARAMETRII CITO - MORFOLOGICI UMORALI

Evaluarea acestor parametri se face prin tehnici de microscopie clasica (optica) si moderna (optica, electronica), in vitro si in vivo.

Determinarile se pot face din prelevate sanguine obtinute prin punctie venoasa sau arteriala, capilara si sternala.

2.1. Parametrii cito-morfologici sanguini:

Examenul microscopic al singelui (frotiu de singe periferic, frotiu medular) permite identificarea caracterelor morfologice (normale sau patologice) ale elementelor figurate.

a) Seria eritrocitara

Parametri cito- morfologici:

- numaratoare completa si diferentiata;

- diametrele elementelor figurate (vezi tabelele)

- suprafata (eritrocitara);

- volum (eritrocitar- vezi indici);

- forma (eritrocit biconcav, sferocit etc.- vezi tabele);

- culoare (rosu aprins - vezi Fig. 1).

Se analizeaza: dimensiunea, forma si caracterele tinctoriale. Se va nota prezenta resturilor nucleare, a granulatiilor si eventual a parazitilor (malaria).