1.1Definitie, raspandire, importanta
Tularemia este o boala infectioasa din grupul zooantroponozelor produsa de Francisella tularensis, caracterizata printr-un accentuat polimorfism la animale si om.
In functie de substratul pe care se dezvolta, de varsta sau de virulenta, bacteria Francisella tularensis poate lua un aspect morfologic diferit, si anume se prezinta sub forma unui cocobacil izolat, scurt si cu capetele rotunjite, cu dimensiuni cuprinse intre 0,2 - 0,7/0,5 umsau forme mai mici.
Fig.1.1 Infectarea macrofagelui cu Francisella tularensis (albastru-bacteria, galben-macrofage)
Sursa: https://en.wikipedia.org/wiki/Francisella_tularensis
Este o bacterie imobila, nesporulata, necapsulata, se coloreaza Gram negativ, iar pentru frotiurile din organe se recomanda coloratia Giemsa sau imunofluorescenta directa sau indirecta. Se dezolta pe medii speciale, si anume, se folosesc medii cu ou (mediul McCoy), cu cisteina (mediul Francis) sau mediul de digestie peptica (mediul Condrea).
Francisella tularensis este un germen strict aerob, dezvoltandu-se pe medii de cultura in 2-3 zile, la temperatura optima de 37?C. Pe mediile solide formeaza colonii mijlocii ca marime de aproximativ 4 mm, rotunde, transparente, fiind descrise mai multe tipuri culturale. Se cultiva si pe oul embrionat de gaina, in urma inocularii pe membrana corio-alantoidiana si sacul vitelin. Embrionii inoculati mor dupa 1 - 5 zile de la inoculare.
Au fost identificate subspecii de Francisella tularensis, in functie de caracterele biochimice, patogene si ecologice: Francisella tularensis subspecia tularensis, tipul A sau varianta americana, existenta numai in America de Nord, unde produce o boala severa la om; Francisella tularensis subsp. Paleartica, tipul B sau varianta europeana, mai putin patogena si izolata mai frecvent de la rozatoarele acvatice (castorul, bizamul); Francisella tularensis subsp. mediaasiatica, izolata numai in Asia centrala si Francisella tularensis subsp. paleartica japonica, in Japonia.
Francisella tularensis este catalazo - pozitiva si produce hidrogen sulfurat (H2S) pe mediile cu cisteina.
Rezistenta germenului fata de actiunea caldurii, luminii solare si a substantelor antiseptice este slaba. Are o rezistenta crescuta la uscare si temperaturi joase, supravietuind mult timp in organismul numeroaselor specii de mamifere, pasari si artropode. Rezista pana la 3 luni pe furajele uscate si alte obiecte; in sol, pana la 2,5 luni, iar in apa raurilor si izvoarelor, pana la 7 luni. In pieile animalelor bolnave si moarte, rezista pana la 45 de zile, in cadavrele de rozatoare mumifiate, in carnea congelata, pana la 3 luni, in apa si lapte congelat peste 14 saptamani.
Substantele dezinfectante si antiseptice actioneaza nociv asupra Francisella tularensis, cum ar fi: alcoolul etilic 40%, fenolul 4, clorul.
Dintre antibiotice, mentionam ca streptomicina este un bacteriostatic si un bactericid remarcabil. S-au mai utilizat tetraciclina, oleandomicina, cloramfenicolul si chiar combinatia de teramicina cu streptomicina dand rezultate pozitive.
S-au semnalat epidemii sau cazuri sporadice si s-a izolat agentul etiologic, in America de Nord, Canada, Japonia si apoi in Europa Centrala, unde se pare ca a fost introdusa in 1931 prin importul de blanuri si piei din America.
In Romania, boala a fost diagnosticata la om pentru prima data, in nordul Moldovei, apoi in Ardeal. La animale boala nu a fost diagnosticata.
Importanta economica a bolii nu este mare, insa la oi poate provoca o mortalitate ridicata. Boala prezinta importanta sanitara, intrucat se transmite usor la oameni prin manipularea animalelor bolnave, cadavrelor si in special, a pieilor in timpul jupuirii.
Din cauza transmiterii usoare prin aerosoli si capacitatea de a provoca infectii respiratorii severe la om, Francisella tularensis este inclusa in lista microorganismelor ce pot fi folosite in actiuni de bioterorism, fiind incluse in categoria A de risc.
1.2Caractere epidemiologice
1.Perianu T. si col., Tratat de Boli Infectioase ale Animalelor: Bacterioze, vol. I, Iasi, 2011
2.www.oie.int
3.http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4115998/
4.http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25266682
5.http://ecdc.europa.eu/en/healthtopics/Tularaemia/Pages/index.aspx
6.http://www.who.int/topics/tularaemia/en/
7.http://www.eurosurveillance.org/ViewArticle.aspx?ArticleId=21125
8.http://www.eurosurveillance.org/ViewArticle.aspx?ArticleId=20956
9.https://en.wikipedia.org/wiki/Francisella_tularensis
10.http://ec.opleg.com/
11.http://www.famouswhy.ro
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
