ARGUMENT
Mecatronica s-a impus mai intai in viata reala in industrie, dupa care a fost ,,identificata",
definita si introdusa pentru a putea fi studiata si tratata corespunzator. Elementele electrice si electronice au inceput sa fie incluse in sistemele mecanice inca din anii '40.
Utilajele din aceasta perioada ar putea fi numite prima generatie a mecatronicii. Se considera ca primul utilaj complet din punct de vedere al conceptului mecatronic a fost
masina unealta comandata numeric (CNC) pentru productia elicelor de elicopter, construita la Massachusetts Institute of Technology din SUA, in 1952. Dezvoltarea informaticii la inceputul anilor "70 a fost marcata de aparitia microprocesorului, caracterizat printr-o inalta fiabilitate si o flexibilitate deosebita, oferind in acelasi timp gabarit si pret scazut; toate acestea au permis inlocuirea elementelor electronice analogice si de decizie clasice, sistemele electronice devenind astfel mai complexe dar in acelasi timp mai usor de utilizat. Aceasta etapa poate fi numita a doua generatie a mecatronicii.
Mecatronica a inceput sa se dezvolte in mod dinamic in anii "80, perioada in care era deja
proaspat definita, iar conceptul suferea permanent perfectionari.
A fost o perioada de dezvoltare in directia obtinerii elementelor integrate, menite sa asigure pe deplin controlul utilajelor, masinilor si sistemelor complexe.
Acesta a fost inceputul celei de-a treia generatii a mecatronicii, al carui obiect de interes sunt sistemele multifunctionale si cu o constructie complexa.
Utilajele mecatronice sunt ansambluri care integreaza elemente componente simple sau
complexe ce indeplinesc diferite functii, actionand in baza unor reguli impuse. Principala lor sarcina este functionarea mecanica, deci producerea de lucru mecanic util, iar in esenta lor este posibilitatea de a reactiona inteligent, printr-un sistem de senzori, la stimulii exteriori care actioneaza asupra utilajului luand decizii corespunzatoare pentru fiecare situatie.
Este important de stiut ca tehnica actionarii hidraulicii cunoaste profunde restructurari si
reorientari privind cresterea eficientei de functionare a fiecarui element, cresterea eficientei de cuplare stationara si dinamica a elementelor in cadrul instalatiilor.
In procesul fundamentarii lor ca stiinta, actionarile hidraulice s-au consolidat in mod
independent iar schemele instalatiilor au devenit mai complexe pe masura cresterii indicilor de performanta impusi. Au aparut si s-au dezvoltat elemente electrohidraulice ce imbina in mod util prelucrarea utila a informatiilor complexe pe cale electrica cu amplificarea puternica realizata de partea hidraulica.
Hidraulica are un vast domeniu de aplicabilitate. Apa fiind un element indispensabil
vietii, asezarile omenesti au fost conditionate de prezenta ei. Astfel au aparut primele lucrari hidrotehnice: diguri, stavilare, apeducte, sisteme de irigatii.
Domeniul de aplicabilitate al hidraulicii s-a extins considerabil, iar la ora actuala nu exista ramura a tehnicii unde sa nu apara hidraulica. Domenii de aplicabilitate:
Industria constructoare de masini: in tehnica automobilului, locomotivei, aviatiei, navelor, industria usoara si alimentara, actionari si automatizari, amortizoare, suspensii hidraulice,etc.
Transporturi: principiile de functionare ale celor mai multe mijloace de transport sunt
bazate pe legile hidraulice (vapoare, submarine, avioane, vehicule pe perna de aer), precum si fluidelor in conducte si canale.
Metalurgie : siderurgie, industrie grea, furnale, laminoare, echipamente hidraulice ale forjelor si preselor.
Masini hidraulice: reprezinta de asemenea un domeniu vast de aplicabilitate: turbine
hidraulice sau eoliene, turbine de foraj, pompe de diferite tipuri, etc.
I. NOTIUNI GENERALE DESPRE HIDRAULICA
Hidraulica este stiinta care studiaza legile de echilibru si de miscare a fluidelor din punctul de vedere al aplicatiilor in tehnica.Denumirea de hidraulica provine din cuvintele
grecesti hidra-apa si aulos-tub. Notiunea a fost initial pusa in legatura cu orga de apa
(instrument muzical in Grecia Antica) unde caracteristicile sunetelor erau realizate de
inaltimea coloanelor de apa.
Hidraulica studiaza in principal lichidele care sunt fluide practic incompresibile, ele nu au
forma proprie ci sunt perfect plastice la efortul de compresiune. Lichidele in cantitati mici iau forma sferica iar in cantitati mari iau forma recipientului, avand o suprafata libera. Lichidul de lucru din sistemele hidraulice este supus actiunii indelungate a unor temperature, viteze si presiuni ridicate, variind in limite largi.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.