Repararea și asamblarea mecanismul roată dințată - cremalieră

Pentru a executa reparatii de buna calitate si cu cheltuieli minime,trebuie sa se acorde o deosebita atentie tuturor etapelor procesului tehnologic,indifferent de ponderea lor in volumul total de lucrari ce trebuie executate.

Dispozitivele utilizate la lucrarile de reparatii prezinta o mare diversitate de solutii constructive datorita lucrarilor foarte numeroase si diferite ce trebuie executate.

Lucrarile de reparatii curente,mijlocii si capitale se executa in atelierele de reparatii ale intreprinderilor.Dupa marimea intreprinderii,aceste reparatii se pot face intr-un singur atelier sau in mai multe ateliere,dintre care unul central sub directa conducere a mecanicului -sef,iar cele organizate pe langa sectoarele productive,numite ateliere de sector.

Aceste ateliere ,in incinta carora se realizeaza reparatia trebuie sa indeplineasca mai multe conditii,cum ar fi: buna dotare cu scule,scule care indepinesc protectia muncii ,piese de schimb,conditii propice(buna iluminare ,atat naturala cat si artificiala;aerisirea constanta a incaperii;folosirea echipamentului protector,etc).

Existenta atelierelor reprezinta un mod de a mari durata de functionare a utilajelor,intretinerea acestora.

Rotile dintate se folosesc numai in angrenaje, de exemplu in schemele cinematice ale unor masini-unelte complexe, strunguri, automobile se gasesc sute de roti dintate.

Gama dimensiunilor rotilor dintate este determinata de stadiul general al dezvoltarii construnctiei de masini astfel in prezent se pot prelucra si executa roti dintate cu diametre cuprinse intre fractiuni de milimetru pana la diametre de 10 metri.

In constructia moderna de masini si aparate, transmisia cu roti dintate este mecanismul cel mai des folosit.

Rotile se executa din materialul OLC 45 ce se marcheaza prin vopsire cu culoarea albastru-negru conform STAS 7596-80,care este usor prelucrabil daca scula aschietoare are o duritate mare.

Roata se compune dintr-un cilindru care are la exterior o suprafata dintata, prezinta o gaura strapunsa, un canal ce permite prinderea rotii dintate pentru asezarea ei in mai multe pozitii.

In afara tratamentelor termice nu avem nici o alta prelucrare speciala pe strung.

Tratamentele termice se efectueaza dupa operatia de degrosare in care se lasa un adaos de prelucrare de 5 mm.

Gaura se executa cu un burghiu elicoidal de 45 in prezenta lichidului de racire, gaura fiind strapunsa.

II. Generalitati

II. 1 Transmisii prin roti dintate

Transmisiile cu roti dintate sunt angrenajele pentru transmiterea miscarii de rotatie, formate dintr-o roata conducatoare si una condusa, prevazute cu dantura periferica.

O astfel de transmisie este prezentata in fig. 14.37

II. 2 Rolul functional

Ele pot realiza transmiterea unor puteri mari intre arbori si asigura un raport de transmitere constat.

II. 3 Principiul de functionare

Dintii rotii conducatoare patrund intre cei ai rotii conduse si ii apasa succesiv, realizand o presiune de contact prin care se realizeaza angrenarea.

II. 4 Tipuri constructive

In functie de caracteristicile constructive, exista mai multe criterii de clasificare, dupa cum urmeaza :

Dupa pozitia relativa a arborilor :

1 cu arbori paraleli.In acest caz se folosesc roti cilindrice (fig.14.38a,b,c) ;

2 cu arbori concurenti (se intersecteaza in plan).In acest caz se folosesc roti conice (fig.14.38 e) ;

3 cu arbori neconcurenti (se intersecteaza in spatiu).In acest caz se folosesc fie roti elicoidale(fig.14.38f,h,g), fie cremaliera (fig.15.7).

Dupa tipul angrenarii :

Managementul intretinerii si repararii utilajelor - de Anca Borza, Ed. Economica, 1995;

Rodarea, uzarea,testarea si reglarea motoarelor termice - de Prof.dr. ing. Nicolae Bataga, Conf. dr. ing. Aurica Cazila, Conf. dr. ing. Nicolae Cordos, Ed. Tehnica, 1995;

Reconditionarea pieselor - de Ing. Neculai Huzum, Ing. Gabriel Rantz, Ing. Emilian Baciu, Ing. Gheorghe Crivac, Ing. Constantin Dinicica, Ing. Ion Dragomir, Ed. Tehnica, 1986;

Tehnologia repararii automobilelor - de Em. Baciu, Institutul de invatamant superior, Pitesti, 1980;

Intretinerea si repararea utilajelor si instalatiilor din industria chimica - de A. Banescu si D. Banescu, Ed.Tehnica, 1975;

Alegerea, exploatarea, intretinerea si repararea pompelor - de N. Ganea, Ed. Tehnica, 1981;

Procese tehnologice, intretinerea si repararea masinilor si utilajelor - de N. Huzum si G. Rantz, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997;

Motoare pentru autovehicule. Functionare, caracteristici, rodaj, uzura, testare si reglare. - de B. Popa, N. Bataga, Aurica Cazila, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1982;

Combustibili, uleiuri si exploatarea autovehiculelor - de G. A. Radulescu si I. Petre, Ed. Tehnica Bucuresti, 1987;

Recuperarea, reconditionarea si refolosirea pieselor. - de V. Berinde, Ed. Tehnica Bucuresti, 1986;

Aspecte privind aprecerea starii tehnice a utilajelor si a duratei lor de realizare - de A. Borza, Studia Universitatis Babes-Bolyai, Oeconomica, Cluj-Napoca, 1991;

Organe de masini si mecanisme - de E. Pacurariu si altii, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1989;

Strategia reparatiilor in sistemele industriale - de C. Rosca, Editura Scrisul romanesc, Craiova, 1981;

Reparatiile si intretinerea masinilor-unelte - de I. Sandulescu si altii, Editura Tehnica, Bucuresti