FRIA

3.1. Notiuni de baza.

Pentru ca aschierea metalelor sa aiba loc sunt necesare doua miscari: miscarea principala de aschiere si miscarea de avans. La randul ei, miscarea de avans poate fi executata printr-o miscare sau prin mai multe miscari.

La strunjire, miscarea principala de aschiere este rotirea piesei, iar miscarea de avans este miscarea de translatie a cutitului. Strunjirea poate fi exterioara sau interioara.

3.2. Elemente componente ale regimului de aschiere

Aceste elemente sunt:

a. adancimea de aschiere t care este definita ca marimea taisului principal aflat in contact cu piesa de prelucrat, masurata perpendicular pe planul de lucru;

b. viteza de aschiere v care este definita ca viteza la un moment dat, in directia miscarii de aschiere, a unui punct de aschiere considerat pe taisul sculei;

c. avansul s care este determinat de obicei in milimetrii la o rotatie a piesei sau a sculei;

d. puterea efectiva de aschiere.

3.3. Strunjirea interioara.

3.3.1. Alegerea sculei. Industria constructoare de masini foloseste in marea majoritate a lucrarilor de strunjire, cutite prevazute cu placute din carburi metalice, exceptie facand strunjirea unor profile sau a unor aliaje speciale.

Stabilirea limitelor de uzura trebuie sa tina seama de faptul ca prin cresterea uzurii cutitului se mareste valoarea componentei radiale a fortei de aschiere, care determina abaterile de forma ale suprafetei de prelucrat. Din aceasta cauza, la prelucrarea unor piese nerigide, cand sageata de incovoiere a piesei determina precizia de prelucrare, trebuie considerate valori ale uzurii cutitului mai mici decat cele recomandate pentru strunjirea de degrosare.

Alegerea materialului partii active a cutitului, pentru realizarea unei prelucrari in conditii date, se face in functie de natura si proprietatile fizico-mecanice ale materialului semifabricatului. Materialul parti active poate fi din otel carbon pentru scule, otel aliat pentru scule, otel rapid, carburi metalice, materiale mineralo-ceramice si diamante industriale.

O raspandire foarte larga o au cutitele armate cu placute din carburi metalice, care pot fi alese din STAS 6374-6385/80. Parametrii geometrici ai partii aschietoare a cutitelor sunt recomandati in STAS R 6375-85 si STAS 350-82.

3.3.2. Alegerea adancimii de aschiere. In majoritatea cazurilor, adaosul pentru prelucrarea de degrosare se indeparteaza intr-o singura trecere deoarece in constructia moderna de masini sunt adaosuri relativ mici.

In cazul strunirii de finisare se aplica aceeasi recomandare, tinandu-se cont ca dupa prelucrarea de finisare suprafata trebuie sa aiba o rugozitate egala cu cea indicata pe desenul de executie al piesei respective.

Pentru adaosuri simetrice adancimea de aschiere se va calcula (dupa relatia 10.3, pag 340):

,

in care este adaosul de prelucrare.

Pentru prelucrarea de degrosare:

Pentru prelucrarea de finisare:

3.3.3. Alegerea avansului. In cazul lucrarilor de strunjire, valoarea avansului depinde de:

- rezistenta corpului cutitului;

- rezistenta placutei din carburi metalice;

- eforturile admise de mecanismele de avans ale masinii-unelte;

- momentul de torsiune admis de mecanismul miscarii principale a masinii-unelte;

- rigiditatea piesei de prelucrat, a masinii-unelte si a dispozitivelor;

- precizia prescrisa piesei;

- calitatea suprafetei prelucrate.

Primii patru factori influenteaza alegerea avansului in special la prelucrarea de degrosare, iar ultimii doi la prelucrarea de semifinisare si finisare.

Rigiditatea piesei, a masinii-unelte si a dispozitivelor influenteaza alegerea avansului atat in cazul strunjirii de degrosare cat si la cea de finisare.

Valorile avansurilor pentru diferite tipuri de strunjiri sunt date in tabelele 10.7 - 10.14.

Avansul pentru strunirea interioara de degrosare pe strunguri normale si strunguri revolver cu cutite din otel rapid sau armate cu carburi metalice se alege din tabelul 10.8 dupa cum urmeaza:

- materialul de prelucrat: fonta;

- adancimea de aschiere t: pana la 2 mm;

- diametrul sectiunii rotunde a cutitului: 12 mm.

Se alege avansul s = 0,18 mm/rot.

Avansul pentru strunirea interioara de finisare cu scule armate cu placute dure sau cu cutite din otel rapid se alege (din tabelul 10.27, pag. 358) dupa cum urmeaza:

- materialul de prelucrat: fonta;

- rugozitatea suprafetei prelucrate: 1,6 ?m;

- raza la varf a cutitului r: 1,0 mm;

se alege avansul s = 0,3 mm/rot.

a. Verificarea avansului din punct de vedere al rezistentei corpului cutitului. In cadrul acestei verificari se va neglija actiunea fortelor Fx si Fy, luandu-se in calcul numai actiunea fortei principale de aschiere Fz.

Pentru cutitele cu corp de sectiune circulara, din conditia de rezistenta la incovoiere se obtine relatia:

(relatia 10.6, pag. 347)

Forta principala de aschiere se determina cu (relatia 10.7, pag 347):

in care:

- C4 este un coeficient in functie de materialul de prelucrat si materialul sculei aschietoare (tab. 10.15)

- T este adancimea de aschiere, in mm;

- s este avansul de aschiere, in mm/rot;

- x1, y1 sunt exponentii adancimii si avansului de aschiere (tab. 10.21);

- HB este duritatea materialului de prelucrat;

- n1 este exponentul duritatii materialului de prelucrat (tab. 10.22).

Egaland intre ele partile din dreapta ale relatiilor Fz, pentru cutite cu corp cu sectiune circulara si adoptand pentru Rai valoarea Rai = 200 N/mm2, va rezulta (relatia 10.11, pag 348):