Asamblarea întreținerea și repararea cuplajelor

ARGUMENT

Cauza principală a deteriorării sau ieșirii din uz a pieselor mașinilor, utilajelor și instalațiilor este uzarea suprafețelor aflate în frecare. Mărimea uzării în unitatea de timp și caracterul acesteia depind de proprietățile fizico-mecanice și chimice ale straturilor superficiale ale metalului din care sunt confecționate piesele, de viteză relativă de deplasare a suprafețelor acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum și de unii factori externi, ca de pildă: lubrifierea, acoperirea cu impurități și calitatea prelucrării suprafețelor respective.

Adeseori, distrugerea suprafețelor începe în urma strivirii lor, care se produce atât în procesul de frecare cât și în cazul lipsei unei mișcări relative, precum și din cauza așa-zisei oboseli a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cauze.

În cazul interacțiunii suprafețelor în contact fără deplasare relative, suprafețele se distrug de obicei ca urmare a strivirii. Acest fapt este caracteristic pentru îmbinările cu până, cu ca-n eluri, cu filet, pentru știfturile cilindrice, reazeme etc.În cazul mișcării de rotație, sau rectilinii alternative, distrugerea suprafețelor are loc mai ales datorită uzării și strivirii.

În aceste condiții funcționează majoritatea organelor de mașini, utilaje și instalații: lagăre cu alunecare, bucșele, discurile cuplajelor de fricțiune și ale frânelor, șuruburile conducătoare, batiurile, mesele, cărucioarele, cutii de viteze etc.

Organele mașinilor, utilajelor și instalațiilor pot fi distruse și scoase din uz atât datorită cauzelor arătate mai sus, cât și în urma unor defecte constructive sau a reparării defectuoase

Exploatarea corectă a mașinilor, utilajelor și instalațiilor în bune condiții măresc considerabil durata de serviciu.

Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, în mare măsură, de starea sistemelor de siguranță, de blocare și a limitatoarelor. Creșterea duratei de serviciu a pieselor mașinilor, utilajelor și instalațiilor se realizează și prin perfecționarea metodelor de reparare, mărirea rezistenței la uzarea pieselor, controlul uzării principalelor îmbinări, modernizarea subansamblurilor, mecanismelor etc..

Obținerea unei producții de bună calitate este condiția obligatorie pentru stabilirea mărimii uzării limita a organelor componente, ale mașinilor, utilajelor și instalațiilor.

În cazul mașinilor-unelte, precizia de funcționare depinde de precizia poziției și direcției deplasării pieselor și a subansamblurilor în raport cu ghidajele batiurilor. Reducerea preciziei geometrice a batiurilor, ca urmare a uzării, înrăutățește brusc caracteristicile de exploatare ale mașinilor-unelte.

CAPITOLUL I NOȚIUNI INTRODUCTIVE

1.1 DEFINIȚIE

Cuplajele sunt elemente de legătura și de antrenare. Ele servesc la transmiterea mișcării de rotație și a momentelor de torsiune între arbori așezați în prelungire.

Cuplajele se mai pot utiliza pentru asamblarea, în mod liber, pe un arbore a unor

Elemente constructive (roți de fricțiune, roți dințate) și ca siguranțe împotriva unor supraîncărcări.

Dacă arborii sunt legați astfel încât legătura lor nu poate fi eliminată în timpul funcționării, cuplajele se numesc permanente și pot fi clasificate în două grupe:

- cuplaje fixe când elementele cuplajului sunt legate rigid între ele;

- cuplaje mobile care permit o anumită mobilitate a pieselor cuplajului pentru reducerea erorilor de montaj.

Dacă arborii sunt astfel legați încât există posibilitatea cuplării și decuplării lor în timpul funcționării, cuplajele se numesc intermitente (sau ambreiaje).

Din categoria cuplajelor intermitente se pot considera că fac parte și cuplajele de siguranță care permit întreruperea legăturii dintre cei doi arbori dacă momentul de torsiune sau turația acestuia a depășit valoarea admisă. Cuplajele de sens unic permit transmiterea mișcării doar într-un singur sens.

Dacă legătura dintre cei doi arbori este electromagnetică sau hidraulică, cuplajele se numesc electromagnetice sau hidraulice.

1. BĂDESCU, Gheorghe, STURZU, A, MILITARI, C., POPESCU, 1., Tolerante și măsurători tehnice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1982

2. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Asamblarea, Întreținerea și repararea mașinilor și instalațiilor. Editura All Educațional, București, 2002

3. CIOCARLEA-VASILESCU, Aurel, CONSTANTIN, Mariana, Organe de mașini și mecanisme. Editura All Educațional, București, 2002

4. GHEORGHE, Ion, VOICU, Mihai, PARASCHIV, Ion, HUZUM, Neculai, RANTZ, Gabriel, Utilajul și tehnologia meseriei- tehnologia asamblării și montajului, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1990

5. TANASESCU, Mariana, GHEORGHIU, Tatiana, GHETU, Camelia, CEPISCA, Cornelia, Măsurări tehnice, Editura Aramis, București, 2005

6. ZGURA, Gh., ARIESANU, E., PEPTEA, Gh., Utilajul și tehnologia meseriei-lacatuserie, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991