Situati la limita nordica a Podisului Transilvaniei, Muntii Rodnei, cel mai inalt si impunator masiv din Carpatii Orientali, cristalini prin constitutie, alpini prin caractere si peisaj, domina prin maretia lor Tara Maramuresului, Tara Nasaudului si Depresiunea Transilvaniei. Ei sunt considerati una dintre cele mai reprezentative unitati montane din Orientali. Fata de zonele limitrofe se impun prin masivitate si prin extensiune (peste 45 km lungime si aproape 1.300 Km2 suprafata), constituind un adevarat bastion carpatic, care, pe langa diversitatea formelor de relief, dispune de o mare varietate a vegetatiei si faunei, cu cateva raritati insemnate, de valoroase resurse ale subsolului din gama minereurilor neferoase, izvoare minerale, etc. Muntii Rodnei sunt cunoscuti insa si printr-o viata pastorala straveche, legata de bogatele si intinsele pasuni alpine.
Descrierea zonei
De cum patrund pe teritoriul tarii, Carpatii vestesc, o data cu primele lor inaltimi, noianul de frumuseti ce le vor risipi, de aici mai departe, pina la Dunare. Uriasele piscuri ale Pietrosului Mare si Ineului se inalta semet, strajuind largul cuprins de culmi si vai ale Rodnei, forme de relief in care natura a strins laolalta cite putin din pitorescul celorlalte masive din Carpati.
Muntii Rodnei fac parte din Grupa nordica a Carpatilor Orientali si sint situati intre Muntii Tiblesului (vest) si Obcinele Bistritei (est); catre nord, o adinca ruptura a straturilor geologice, denumita falia Dragos Voda, ii desparte de prelunga Depresiune a Maramuresului, iar catre sud, masivul este delimitat de valea Somesului Mare, dincolo de care se inalta Muntii Birgaului.
Linia de hotar a masivului urmeaza aproape neintrerupt firul apelor. Din cel mai inalt punct pe care il atinge - pasul Prislop, situat la 1413 m altitudine - hotarul insoteste talvegul Bistrit-ei-Aurii, pina la gura piriului Rotunda, de-a lungul caruia urca apoi in pasul cu acelasi nume, la 1284 m altitudine. In continuare, Izvorul Paltinisului desparte Muntii Rodnei de Obcine si apoi, de la Gura-Mariilor inainte, Somesul-Mare formeaza hotarul masivului pina la Salva. De aici, el urmeaza piriul Salautei - de la gura si pina la obirsie, in pasul Setrefu (817 m) - si pi-riul Carelor, de la izvoare pina la Iza. Din gura piriului Carelor, hotarul masivului urca pe Iza si coboara apoi in valea Viseului, la vest de comuna Moiseiu. De la Moiseiu pina la pasul Prislop, apa Viseului, incheie lungul inconjur de ape al Muntilor Rodnei.
*
Cel mai de seama element orografic al Muntilor Rodnei este creasta sa principala, care se desfasoara, de la vest la est, de-a lungul unei linii sinuoase, intre pasul Setrefu si pasul Rotunda, pe o lungime aeriana de 45 km; urmarind insa zigzagurile culmii, din pisc in pisc, distanta masoara, aproximativ, 50 km.
In lungul acestei impresionante spinari de piatra, adevarata coloana vertebrala a masivului, serpuieste un vechi plai ciobanesc, in care se aduna, ca intr-un snop, toate cararile ce urca din <<tara>> catre munte. Itinerarul turistic de creasta foloseste acest plai, care, strabatut, ne va da o imagine aproape deplina asupra configuratiei si deosebitului pitoresc al masivului Rodnei.
Din creasta principala, avind ca pivot virful Buhaescu-Mare (2122 m) se desparte catre N-NE o uriasa culme secundara care, dupa ce urca in vf. Rebrei (2269 m) culmineaza cu Pietro-sul-Rodnei, numit si Pietrosul-Mare (2303 m).
Privelistea ce se desfasoara in jurul Pietrosului-Mare este larg cuprinzatoare si atit de frumoasa, incit cu greu te desprinzi de farmecul ei. Spinarile masive ale muntilor inconjuratori se valuresc in minunate cascade de piatra, pina departe, in picla tremuratoare a zarilor; pis-curile Rodnei se insiruie in lungul crestei, profilate avintat pe oceanul de azur al cerului, iar <<ochiurile de mare>> risipite ici-colo pe funduri de caldare, par niste oglinzi ce fura pe luciul lor, sclipiri din soare.
Povirnisurile nordice ale crestei principale sint scurte si abrupte, in contrast cu cele sudice, mai domoale, si care se prelungesc in zona vestica pe distante de zeci de kilometri. Si de o parte si de alta a culmii, risipa de pitoresc abunda insa: catre nord privelistile sint pline de o frumusete severa, spre deosebire de acelea mai molcome, ale picioarelor de munte dinspre sud, ce coboara catre Somes.
In lungul crestei principale se succed, de la vest catre est, urmatoarele virfuri mai importante, elemente de seama pentru orientarea turistica: Muncelu sau <<Piatra-cea-Gheroasa>> (1793 m), Batrina sau <<Celariu>> (1710 m), vf. Gropilor sau <<Cucuiasa>> (2063 m), Buhaescu-Mare (2122 m), vf. Obirsia-Rebrei (2055 m), Cormaia (2044 m), Repedea (2077 m), Negoiasa (2049 m), vf. Puzdrelor (2188 m), vf. Aniesul-Mare (2169 m), vf. Galatului (2057 m), vf. Gargalau (2159 m), vf. La-Cepe (2089 m), vf. Omului (2135 m), vf. Cisia (2043 m), vf. Tomnatic (2051 m), vf. Ineu (2280 m), vf. Ineutu (2225 m) si vf. Jgheabului (1847 m).
Intre aceste piscuri, indelungata actiune a fortelor naturii a daltuit sei adinci si <<tarnite>> largi, dintre care notam pe cele mai cunoscute: pasul Setrefu (817 m), Tarnita Batrinei (1800 m), tarnita <<La-Cruce>> sau saua Buhaescului-Mare (1984 m), Tarnita Negoieselor sau Saua-dintre-Izvoare (1820 m), cu Fintina-lui-Ratifoi, Tarnita Birsanului (1920 m), Tarnita Nego-iescului-Mic (1960 m), Curmatura Galatului (1960 m), saua Gargalaului (1925 m), Tarnita-lui-Putredu (1960 m), Saua Tomnaticului sau Gaura-Ineului (1978 m), saua Preluci (1380 m) si pasul Rotunda (1284 m).
Importanta turistica a seilor si tarnitelor culmii principale consta in aceea ca, prin ele, trec peste creasta cele mai frecventate carari din masiv.
Un mare interes turistic prezinta adinca curmatura taiata parca de palos in culmea Buha-escu-Mare - Pietrosul-Rodnei, impresionanta prin cei aproape 200 m diferenta de nivel pe care drumetul trebuie sa-i urce din greu, atunci cind vrea sa ajunga pe Pietrosul-Mare venind dinspre sud. Dificultatea urcusului este rasplatita insa de frumusetea ce se infatiseaza celui ajuns pe virf.
Din mai fiecare pisc al crestei principale, se desprind deoparte si de alta, o serie de culmi si picioare de munte, care dau masivului Rodnei unul din cele mai framintate aspecte din lantul Carpatilor rominesti. Vom mentiona in continuare ramificatiile, care prezinta o importanta geografica si turistica mai deosebita. Astfel, catre nord, se desprind: Piciorul Mosului; culmea Puzdrele; culmea Galatul - Buza-Dealului (cu cabana Puzdrele si pir-tiile de schi); culmea Cimpoiesul - Stiol - Prislop si piciorul Plescutei.
Culmile desprinse catre sud din creasta principala sint mult mai lungi si mai domoale decit meterzele de piatra ale versantului nordic. Dintre acestea, cele mai importante din punct de vedere turistic sint: Cormaia - vf. Pietros - Magura; Repedea - Mireju - Nedeia-Birladelor; vf. Omului - vf. Corongis - Priporul-Pietrei-Albe si vf. Ineu - Benes - Poala-Ineutului.
*
Intre culmile ce se desprind de o parte si de alta a crestei principale, curg numeroase piraie si riuri repezi de munte. Ele sporesc debitul Bistritei-Aurii, Somesului-Mare, Viseului si Izei, cele patru riuri principale, care scalda periferia muntilor Rodnei.
Bistrita-Aurie isi trage izvoarele din caldarea de sub Gargalau si poarta, la obirsie, numele de Izvorul-Bistritei. Mai in aval, riul se numeste Bistricioara si, dupa ce se strecoara printre muntii Tomnatic si Birjaba, ia denumirea de Bistrita-Aurie.
De la izvoare si pina catre Gura-Lalei, riul strabate o regiune in care varietatea peisajului rasplateste din plin eforturile cerute de parcurgerea unui itinerar pornit de la obirsie si condus de vale o data cu murmurul apei Bistritei. Taul de smarald, aciuat in mijlocul bolovanisului de morena risipit haotic in caldarea superioara a vaii, este o adevarata nestemata in cununa de frumuseti a Bistritei-Aurii. Coborind prin caldare, serpuirile vaii si forfota melodioasa a undelor riului fac ca nici sa nu-ti dai seama cind ai intrat in padurea falnica de molid. Iar mai in vale, un popas mai indelungat trebuie facut in preajma celui de mai sus <<hait>>, locul in care se intocmesc si de unde pornesc la vale primele plute pe Bistrita.
Principalii afluenti ai Bistritei-Aurii sint: Izvorul Putreda si Izvorul Bilei (Ineului).
Somesul-Mare poarta acest nume din aval de Gura-Mariilor si este format din unirea urmatoarelor piraie mai importante: Izvorul Paltinisului, Izvorul Zmeului, Valea
www.arpmnv6.ro
www.e-tur.ro
ro.wikipedia.org
www.ghidromania.ro
www.turist-in-romania.ro
www.eco-montan.info
www.ropedia.ro
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
