Studiu de piață referitor la sortarea gunoiului menajer

Protagonistii in domeniu sunt: Rosal, REBU, Urban, Romprest si SSB - toate actionand cu precadere in Bucuresti, dar si in alte localitati din tara. REBU, care are in spate firma cu capital german RER, este - se pare - cea mai puternica si mai activa. Firmele mari - RER Ecologic Oradea, RER Buzau, RETIM Timisoara, Massoti SRL, Servicii Salubritate Bucuresti, AS Arad s.a. - actioneaza sub o singura bagheta, urmarind acapararea serviciilor de strangere a deseurilor din intreaga tara. Alte firme - cum ar fi Eco Sud, Eco Nord, Eco Nord-Est, SERO Cash, Perfect Ltd., DEI Invest - sunt folosite pentru a participa la licitatii. Firmele mentionate au incheiat contracte cu primariile din Bucurest dar nu asa cum ar fi normal, prin licitatie, ci prin incredintare directa, care apoi se prelungeste cu acte aditionale. Firmele evita licitatia, care ar fi calea normala si legala, impartind intre ele feliile salubrizarii. REBU e cu Primaria Generala si cateva sectoare, Urban cu sectorul 6, Rosal cu sectorul 3 si asa mai departe. Toate contractele (aditionale) REBU, Rosal, Urban si Supercom in Bucuresti expira in 2009.

Directia de Utilitati Publice din cadrul Primariei Capitalei a coordonat "Studiul de management integrat al deseurilor", finalizat in 2006 si implementat in 2007. Este o prima incercare de reglementare globala viitoare a unui domeniu care a functionat haotic. Se porneste de la Planul National de Gestionare a Deseurilor si urmeaza sa fie adoptat de catre Consiliul General. Pana in 1996 aceasta activitate a fost efectuata de RASUB (gunoiul menajer) si de DDP (stradal). Plecand de la situatia exploziva pe care o generau cele circa 500 de depozite de deseuri necontrolate, s-a creat o structura mai "adecvata". A fost gasita intr-o colaborare cu societatea germana RWE, cu care s-a incheiat un contract ce a dus la constituirea REBU, societate cu care Primaria Capitalei devenea partener. Contractul semnat la acea vreme avea deficiente majore, fiind mai degraba o "scrisoare de intentie" a carei principala prevedere era ca REBU va salubriza tot Bucurestiul, iar Primaria va plati tot ce factureaza REBU. Cum, cat, de unde, pana unde - acestea au fost considerate amanunte nesemnificative. Singura exigenta exprimata de primarul de atunci a fost ca nemtii sa aduca urgent 200 de masini noi, de parca asta ar fi rezolvat toate problemele. S-a facut o campanie ca pe vremea lui Ceausescu, s-au evacuat cele 500 de depozite necontrolate, dar in contract nu se specifica si cat se plateste pentru asta.

Cand au venit nemtii cu factura, primarul a ridicat din umeri: "N-avem atatia bani!". Abia in 2000 contractul cu REBU s-a reglementat. Noul primar general a procedat la alcatuirea unui act aditional care prevedea acum clar: trafic, volume si sume de bani. A urmat apoi reglementarea prin care REBU s-a retras din sectoarele 2, 3 si 6, ramanand in 1, 4 si 5. Pe piata salubritatii intra noi companii: Rosal, Urban si Supercom. Pentru asta urmau sa se faca acte aditionale de catre Primarie. Numai ca in 2001 Guvernul a luat de la Primaria Capitalei acest resort, dandu-l sectoarelor. Nu din senin, ci din ratiuni politice. Aceleasi care nu vor inceta, in continuare, sa guverneze de dincolo de limita legii aceasta activitate. Nemaidispunand de sursa de finantare, Primaria Capitalei a fost nevoita sa se rezume la metodologie si reglementari. Primii care au profitat de aceasta modificare au fost primarii de la sectoarele 5 si 1. Vanghelie a dat activitatea pe mana ADP-ului de sector, iar Chiliman a apelat la o alta companie. Specialistii din Primaria Capitalei cred ca REBU trebuia sa ramana in trei sectoare, ca o solutie-tampon pentru situatiile in care prestatorii ar fi dorit sa recurga la presiuni (cum s-a intamplat la greva in care cei de la Salubritate cereau o prima de Craciun).

2. Scopul Cercetarii

Obiectivul fundamental: Atitudini, opinii si intentii ale populatiei capitalei cu

privire la sortarea gunoiului menajer.

Obiective specifice:

- cunoasterea opiniilor bucurestenilor in legatura cu sortarea gunoiului menajer;

- determinarea proportiei in care populatia isi sorteaza gunoiul menajer;

- identificarea motivelor pt care unele personae nu sorteaza gunoiul menajer.

Obiectivul cercetat: Determinarea masurii in care populatia considera importanta gunoiului menajer.

Obiectivul urmarit: Masura in care populatia este interesata si se implica in

activitatile de sortare a gunoiului manajer.

3. Stabilirea Coordonatelor Spatiale,

Temporale ale Cercetarii

Cercetarea s-a realizat pe strazile din capitala. Culegerea datelor s-a efectuat pe parcursul unei saptamani in perioada 8-14 dec. in intervalul 15-18. Unitatea de cercetare avuta in vedere este cunoasterea atitudiniilor si opiniilor cu privire la sortarea gunoiului menajer. Marimea populatiei fiind 1000 persoane cu o varietate a opiniilor 20/80 s-au administrat 58 de chestionare (marimea probei pentru un nivel de incredere de 95%). Rezultatele astfel obtinute prezinta o eroare de esantionare de - 10.

- Prelegeri de curs, Prof. dr. ing. Corneliu Radu

- www.amosnews.ro