Platformele de e-guvernare - instrumente de operaționalizare a marketingului relațional în sistemul public din România

INTRODUCERE

Dezvoltarea noilor sisteme guvernamentale, bazate pe adoptarea tehnologiilor de informatii si comunicatii (TIC) si a sistemelor de gestiune a cunostintelor (SGC), a modificat substantial coordonatele de functionare aferente administratiilor publice. Asteptarile privind actiunile administratiilor publice, statutul de cetatean si interactiunile institutiilor publice cu diferitele categorii de parti interesate capata o nou valenta, fiind supuse unui amplu proces de redefinire.

E-guvernarea este un concept care a prins contur, in cadrul administratiilor publice, la finele anilor 1980. Conceptul a fost definit, initial, de o maniera simplista, prin prisma unor elemente ce aveau rolul de ameliorare, atat a serviciilor oferite cetatenilor, cat si a demersurilor desfasurate de institutia publica, si anume: cresterea calitatii serviciilor prestate cetatenilor, gestiunea eficienta a guvernarii, o retea pentru interconectivitate, descentralizare si transparenta.

Termenul de guvernare electronica surprinde aplicarea principiilor aferente comertului electronic in sfera procedurilor administrative si utilizarea retelei Internet in scopul interconectarii sistemelor de informatii aferente administratiilor, colectivelor locale/teritoriale, organizatilor si menajelor. Noul sistem implica, in baza tehnologiilor de informare si comunicare (TIC), transformarea relatiilor aferente functiei publice, atat a celor interne, cat si a celor externe, in scopul ameliorarii serviciilor prestate, ranforsarii proceselor si practicilor democratice, gestionarii coerente a firelor de asteptare, respectiv cresterii accesibilitatii, calitatii si transparentei actiunilor desfasurate.

Demersul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana a depins, in mare masura, de capacitatea si disponibilitatea, la nivel central, de a imbunatati standardele administratiei publice si de a implementa reforme coerente in toate domeniile acesteia. Sectorul public a fost nevoit sa se adapteze schimbarilor continue ale mediului economic si social, in contextul in care, atat deciziile investitorilor straini, cat si cele aferente operatorilor nationali, au inceput sa fie influentate, in tot mai mare masura, de calitatea, eficienta si credibilitatea administratiei publice.

Guvernarea electronica din Romania a facut pasi semnificativi in directia transformarii sale in societate informationala. In acest sens sunt vizibile eforturile in directia: imbunatatirii calitatii serviciilor publice; difuzarii pe scara larga a informatiilor de interes public; reducerii costurilor aferente informarii si comunicarii cu diferitele categorii de stakeholderi, respectiv a celor asociate prestarilor de servicii publice; imbunatatirii transparentei institutionale; ameliorarii increderii publice in actul de guvernare etc.

Lucrarea de fata isi propune sa abordeze, din perspectiva relationala, problematica platformei de e-guvernare din Romania, cu accent pe dezvoltarea de relatii durabile cu diferitele categorii de parti interesate.

CAPITOLUL 1

ELEMENTE ESENTIALE PRIVIND CONCEPTUL DE E-GUVERNARE

1.1. E-guvernarea concept al secolului XXI

Dezvoltarea noilor sisteme guvernamentale, bazate pe adoptarea tehnologiilor de informatii si comunicatii (TIC) si a sistemelor de gestiune a cunostintelor (SGC), a modificat substantial coordonatele de functionare aferente administratiilor publice. Asteptarile privind actiunile administratiilor publice, statutul de cetatean si interactiunile institutiilor publice cu diferitele categorii de parti interesate capata o nou valenta, fiind supuse unui amplu proces de redefinire.

E-guvernarea este un concept care a prins contur, in cadrul administratiilor publice, la finele anilor 1980. Conceptul a fost definit, initial, de o maniera simplista, prin prisma unor elemente ce aveau rolul de ameliorare, atat a serviciilor oferite cetatenilor, cat si a demersurilor desfasurate de institutia publica, si anume: ,,cresterea calitatii serviciilor prestate cetatenilor'', ,,gestiunea eficienta a guvernarii'', ,,o noua forma de guvernare'', ,,o retea pentru interconectivitate, descentralizare si transparenta''.

Termenul de ,,guvernare electronica'' surprinde aplicarea principiilor aferente comertului electronic in sfera procedurilor administrative si utilizarea retelei Internet in scopul interconectarii sistemelor de informatii aferente administratiilor, colectivelor locale/teritoriale, organizatilor si menajelor. Conform acestor autori, noul sistem implica, in baza tehnologiilor de informare si comunicare (TIC), transformarea relatiilor aferente functiei publice, atat a celor interne, cat si a celor externe, in scopul ameliorarii serviciilor prestate, ranforsarii proceselor si practicilor democratice, gestionarii coerente a firelor de asteptare, respectiv cresterii accesibilitatii, calitatii si transparentei actiunilor desfasurate.

Teoria de specialitate ofera numeroase puncte de vedere din perspectiva conceptualizarii notiunii de e-guvernare, astfel:

o In anul 2000, Milford oferea o definitie ce prezenta procesul de e-guvernare dintr-o perspectiva pur tehnologica, astfel: ,,e-guvernarea este un proces prin intermediul caruia tehnlogiile de informare si comunicare sunt utilizate pentru a simplifica si automatiza tranzactiile derulate intre institutiile publice si entitatile externe precum cetatenii, mediul de afaceri si alte guverne'' . Aceeasi viziune este imbratisata de Stratford (2000), care considera ca principiile de baza ale e-guvernarii sunt similare celor de constructie ale comertului electronic .

o O definitie care puncteaza obiectivul fundamental al dezvoltarii platformelor de e-guvernarea, si anume dezvoltarea de relatii durabile cu partile interesate, este oferita de Means si Schneider in anul 2000. Conform acestor autori ,,e-guvernarea este acel proces care, in baza tehnologiilor de informare si comunicare, faciliteaza crearea si dezvoltarea relatiilor dintre institutiile publice si partile interesate de activitatea acestora (mediul de afaceri, alte institutii, alte guverne, cetateni), pe de o parte, si a legaturilor cu diferitele categorii de furnizori (mediul de afaceri, alte state), pe de alta parte'' .

o In anul 2001 Natiunile Unite si Societatea Americana de Administratie Publica propuneau o definitie in sens larg a conceptului de e-guvernare conform careia: ,,e-guvernarea consta in utilizarea tuturor tehnologiilor de informare si comunicare in scopul facilitarii proceselor de guvernare''. Desi definitia este una generala, cele doua organisme au meritul de a fi punctat necesitate unui angajament ferm din partea guvernarii in demersul de imbunatatire a accesului cetatenilor la informatiile de interes public. In fapt, prin intermediul platformelor de e-guvernare, cele doua organisme propun implicarea si participarea cetatenilor in procesul de guvernare, propunand, ca si parghii in demersul de atingere a acestui deziderat: servicii prestate in mediul on-line, informatii actualizate, cunostinte privind reglementarile in vigoare etc.

1. Ackoff R.L. - Redesigning the Future, John Willey Sons, New York, 1974.

2. Belanger, F., Hiller. - A framework for e-government: Privacy implications, Business Process Management Journal, vol. 12, no. 1, 2006, pp. 48-60.

3. Brown, M. M., Brudney, J. L. - Achieving advanced electronic government services: An examination of obstacles and implication from an international perspective, Paper presented at the National Public Management Research Conference, Bloomington, 18-20 octomber, 2001.

sursa web: www.spea.indiana.edu/Brown&Brudney.doc?

4. Carcenac, T. - Pour une administration electronique citoyenne, Rapport au premier ministre, La Documentation francaise, Paris, 2001.

sursa web: http://www.ladocumentationfrancaise.fr/rapports-publics/014000291/index.shtml

5. Carter, L., Belanger, F., - Citizen adoption of electronic government initiatives, Proceedings of the 37th Hawaii International Conference on System Sciences, vol. 5, 2004, pp. 50119c.

6. Erumban, A., de Jong, S. B. - Cross-country differences in ICT adoption: A consequence of culture? Journal of World Business, vol. 41, no. 4, 2006, p. 302.

7. Freeman R.E. - Strategic Management: A Stakeholder Approach, Pitmann, Boston, 1984.

8. Freeman R.E., Reed D.L. - Stockholders and Stakeholders: A New Perspective in Corporate Goivernance, California Management Review, vol. XXX, no.3, 1983, pp. 88.

9. Freeman, R. E. - Divergent stakeholder theory, Academy of Management Review, vol. 24, no.2, 1999.

10. Heeks, R. - Building e-governance for development: a framework for national and donor action, I-government working paper Series. Institute for development Policy and Management, 2001, paper n? 12.

11. Helbig, N., Gil-Garcia, R., and Ferro, E. "Understanding the complexity of electronic government: Implications from the digital divide literature " Government Information Quarterly (26:1) 2009, pp 89-97.

12. Kelly, G., Mulgan G., Muers S. - Creating public value: An analytical framework for public service reform. UK Government Strategy Unit, London, 2002.

13. Marens, R., Wicks, A. - Getting real: stakeholder theory, managerial practice, and the general irrelevance of fiduciary duties owed to shareholders, Business Ethics Quarterly, vol. 9, no. 2, 1999.

14. Means, G., Schneider, D. - Meta-capitalism: The e-business revolution and the design of 21st century companies and markets, John Wiley & Sons Inc, New York 2000.

15. Milford, H.S. - Racing to e-government: Using the internet for citizen service delivery, Government Finance Review, vol. 16, no. 5, 2000, pp. 21-22.

16. Mintzberg H. - Managers not MBAs, Prentice Hall, New York, 2004.

17. Nakafeero, A. - Women and ICTs in Uganda: bridging the gender digital divide, in J. Hellstrom ICT -- A tool for poverty reduction? Challenges for development cooperation, 2005, pp. 27-32, The Collegium for Development Cooperation, Uppsala University, Uppsala.

18. OECD - OECD e-Government Studies: Mexico, OECD, Paris 2005.

19. Oliver, L., Sanders, L. - E-government reconsidered. Renewal of Governance for Knowledge Age, Regina: Canadian Plain Research, 2003.

20. Ozturk, A. O., Swiss, J. E. - Implementing management tools in Turkish public hospitals: The impact of culture, politics and role status, Public Administration & Development, vol. 28, no. 2, 2008, pp. 138-148.

21. Profiroiu, A. - Reforma administratiei publice in contextual agendei de la Lisabona, Administratie si Management Public, nr.4, 2005.

22. Shareef, M. A., Kumar, V., Kumar, U., Dwivedi, Y. K., - E-Government Adoption Model (GAM): Differing service maturity levels, Government Information Quarterly, vol. 28, 2011, pp. 17-35.

23. Shih, E., Kraemer, K. L., Dedrick, J. - Determinants of country-level investment in information technology, Management Science, vol. 53, no. 3, 2007, pp. 521-528.

24. Sorj, B., Guedes, L. E. - Digital divide: conceptual problems, empirical evidence and public policies, in J. Hellstrom ICT - a tool for poverty reduction. Challenges for development cooperation, 2005, pp. 9-26, The Collegium for Development Cooperation, Uppsala University, Uppsala.

25. Stewart R., Allen J.K., Cavender J.M. - The Strategic Plan, Research Report no. 168, 1973, Stanford Research Institute in Vadasan I. Etica afacerilor, Timisoara, Editura Universitatii de Vest, 2004.

26. Stratford, J.S., Stratford, J. - Computerized and networked government information, Journal of Government Information, vol. 27, no. 3, 2000, pp. 385-389.

27. Straub, D., Loch, K., Hill, C. - Transfer of information technology to the Arab World: A test of cultural influence modeling, Journal of Global Information Management, vol. 9, no. 4, 2001, pp. 6-27.

28. Vassilakis, C., Lepouras, G., Fraser, J., Haston, S., Georgiadis, P. - Barriers to electronic service development, E-Service Journal, vol. 4, no. 1, 2005, pp. 41-63.

29. Yildiz, M. - E-government research: Reviewing the literature, limitations, and ways forward, Government Information Quarterly, vol. 24, pp. 646-655.

30. Zhang, N., Guo, X., Chen, G., Chau, P. - Impact of perceived fit on e-Government user evaluation: A study with a Chinese cultural context, Journal of Global Information Management, vol. 17, no. 1, 2009, pp. 49-69.