Iaurtul este un produs lactat rezultat din fermentarea laptelui. Orice fel de lapte poate fi folosit pentru a produce iaurt, dar in ziua de azi, laptele de vaca este cel mai des folosit. Iaurtul are o textura ca un gel si un gust putin acrisor din cauza fermentarii zaharului din lapte (lactoza) in acid lactic. Cuvantul vine de la yogurt in turceste care se trage de la verbul yogurtmak - a combina.
Iaurtul isi are originea in Asia sau in Europa de est si a aparut ca raspuns la nevoia de a conserva laptele peste cele cateva ore care urmau mulsului. Astfel a inceput aventura descoperirii nenumaratelor avantaje nutritionale si medicale pe care le detine.
Coagularea laptelui a fost, desigur, descoperita absolut din intamplare. In foarte multe tari, Grecia, Turcia, Mongolia sau India, consumarea iaurtului face parte din traditie, dar incepand cu anii '20 ai secolului al XX-lea, iaurtul se raspandeste si in Europa Occidentala
1.2 Conditii de preparare
La inceputul secolului trecut s-au organizat expeditii stiintifice in Caucaz pentru a descoperi ce anume ii face pe localnici sa traiasca mult si bine. Ei bine, cercetatorii au venit cu raspunsul: iaurtul si chefirul!
La vremea aceea lumea medicala i-a luat in ras, insa imensa cantitate de date stiintifice acumulate in ultimele decade arata fara drept de tagada avantajele pe care alimentele probiotice le aduc sanatatii noastre si, de ce nu, prelungirii vietii!
` Probioticele aduc "microbi" vii, care insa au efect benefic asupra sanatatii gazdei, imbunatatind raportul intre bacteriile "bune" si cele "rele" din interiorul intestinului. Probioticele pot fi atat naturale: iaurt, chefir, koumis, legume fermentate (care contin bacteriile "prietenoase"), cat si industriale - capsule care contin aceste bacterii selectate.
Exista si un grup de alimente numite probiotice, care nu contin organisme vii, ci aduc o serie de nutrienti (in special oligozaharide) ce favorizeaza inmultirea bacteriilor "prietenoase" deja existente in intestin.
Pentru a fi un probiotic de calitate, iaurtul trebuie sa contina intre 100 de milioane si 1 miliard de bacterii vii pe mililitru, deoarece aciditatea stomacului este o bariera foarte eficienta, distrugand o mare parte dintre ele: este nevoie de foarte multe pentru a fi siguri ca ajung cateva si in colon. Asadar, un iaurt care are termen de valabilitate foarte lung (saptamani sau chiar luni) a fost prelucrat termic, distrugandu-i-se tocmai aceste colonii bacteriene atat de sanatoase.
Pentru ca laptele sa se acidifieze si sa se transforme in iaurt, ciobanul ii pune "maia" - un pic din iaurtul ramas din ziua precedenta care contine bacteriile necesare fermentarii (streptococus thermophilus si lactobacillus bulgaricus). Pentru a fi de calitate si a exercita efectele benefice descrise, iaurtul mai are nevoie de inca doua tipuri de bacterii: bifido bacteria si lactobacilus casei, iar in circa 24 de ore, iaurtul este gata!
1.3 Informatii despre consum
Consumul anual de iaurt s-a dublat in ultimii trei ani in Romania, depasind pragul de 5 kg pe cap de locuitor, au declarat reprezentantii Danone, principalul jucator din domeniu.
Peste 30% din populatia lumii consuma iaurt in mod regulat, iar consumul anual mondial pe cap de locuitor este estimat la doua kilograme.
- http://www.iqads.ro/revistapresei_2205/produsele_alimentare_imbogatite__intre_progres_si_intoxicare.html
- http://www.idieta.ro/articol/1850_18_motive_pentru_a_manca_iaurt.html
- Dr. Bogdan Grigorescu www.e-look.ro
- Dr. Doina-Lucia Amza www.profamilia.ro
- www.jurnalul.ro
- Irina Toma, www.adplayers.ro
- http://www.anpc.ro/anpcro/index.php?option=com_content&task=view&id=1078&Itemid=83
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
