1 - Fie ca ne indeamna sa nu mai fumam sau condamna discriminarea de orice fel, oamenii de publicitate si-au pus resursele creative la bataie, in scopul de a sensibiliza oamenii.
Daca acum cativa ani, aceste campanii constituiau niste aparitii rare, acum se afla la ordinea zilei. Daca nu condamna violenta impotriva femeilor sau copiilor, atunci ne indeamna sa fim toleranti cu imigrantii din tara noastra. Si spunand toate acestea, zugravim o imagine foarte roz, in care toata lumea este fericita, insa lucrurile nu stau chiar asa sau cel putin nu ar trebui sa stea asa.
In aceasta multime de spoturi s-au aflat si cateva, caracterizate de o idee creativa excelenta, un mesaj pertinent, care au avut parte si de o realizare profesionista, astfel ca nu au intampinat nici o problema in a-si croi usor drumul spre podiumul festivalurilor de creatie.
Dar numarul lor nu este atat de mare, si oricum nu acesta este indicatorul esential care ne arata daca respectiva campanie a fost sau nu una reusita. Ceea ce conteaza cu adevarat, este faptul ca romanul de rand, odata ce deschide televizorul si urmareste spotul, simte ceva, sta o clipa si se gandeste la implicatiile si conotatiile imaginilor respective, si cel mai important lucru, se schimba ceva in sufletul si in mintea lui. Acesta este adevaratul scop: schimbarea in bine a mentalitatilor, a obiceiurilor, realizarea primilor pasi spre o viata mai buna.
" Cartea pe care mizeaza realizatorii acestor campanii, este una de natura afectiva. Se incearca atingerea corzii sensibile, a punctului vulnerabil. La sfarsitul celor mai multe dintre spoturi, fie ne incearca o lacrima in coltul ochiului, fie simtim cum fierbem de furie in fata nedreptatii si a realitatii oribile pe care o traiesc unii dintre noi in fiecare zi.
Acest tip de abordare o regasim in spoturile de genul celor care condamna violenta impotriva femeilor si a copiilor, precum si in cazul discriminarii cu care se confrunta persoanele cu handicap, sau care apartin diferitelor grupuri minoritare.
Alte campanii sociale, pe langa latura afectiva a personalitatii, fac apel si la ratiune: este cazul campaniei pentru promovarea consumului cu sare iodata, a campaniilor menite sa previna asupra riscului reprezentat de bolile cu transmitere sexuala sau a altor afectiuni de genul celor cardiace sau pulmonare, precum si campanile impotriva consumului de droguri si a fumatului.
Campanile sociale pot trata subiecte de maxima importanta apeland la un umor negru, ca in cazul campaniilor ce au vizat traficul de persoane, sau campania anti-mita, pe cand altele au utilizat imagini socante, care sa ilustreze cat mai expresiv cu putinta realitatea cruda care ne inconjoara.
La baza unei campanii a stat un concept mai creativ, decat in cazul alteia. De fapt ceea ce conteaza nu este creatia in sine, ci efectul: cate persoane a schimbat simpla difuzare a unui spot, cate vieti au fost salvate sau cati oameni duc acum o viata mai sanatoasa si mai fericita , gratie unui minut in care au ales sa fie informati, au fost atenti, au privit sau au ascultat mesajul care le era adresat. ("ABM Community" - Advertising, Business and Marketing Community)
In 2008, vom avea si in Romania din ce in ce mai multe campanii cu iz social. Pe de o parte, pentru ca probleme sociale exista si vor exista. Pe de alta parte, pentru ca din ce in ce mai multe organisme internationale si companii private militeaza pentru ceea ce, in tarile vestice, este cunoscut sub numele de corporate social responsability (CSR) sau corporate citizenship.
Aparitia in Romania a acestor concepte si a practicilor asociate lor are cel putin doua cauze. In primul rand dezvoltarea economica si aparitia pe piata a companiilor multinationale au determinat un tip de presiune in sensul identificarii unor modalitati adecvate de consolidare a imaginii corporatiste si a reputatiei. Aceasta a atras dupa sine strategii din ce in ce mai sofisticate pe masura ce consumatorul s-a educat si a invatat sa faca alegeri in cunostinta de cauza. In al doilea rand, retragerea de pe piata a marilor donatori si diminuarea resurselor financiare provenite de la organisme internationale determina un alt tip de presiune, in sens invers, din partea organizatiilor non-profit care isi diversifica strategiile de atragere a finantarilor din surse indigene
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
