Agricultura în România

In perioada tranzitiei una din principalele caracteristici ale agriculturii romanesti o reprezinta lipsa cronica a capitalului. Aceasta a determinat cresterea ineficientei in alocarea resurselor cu consecinte asupra cresterii si competitivitatii ferimierilor romani si a intregului sector agricol. Agricultura Romaniei ramane o agricultura de subzistenta, problemele structurale ale acesteaia fiind dificil de rezolvat. Piata fortei de munca din acest sector este definita printr-o pondere mare a agricultorilor in totalul populatiei ocupate, precum si numarul mare de fermieri varstnici; printr-o excesiva dependenta de activitatile agricole a populatiei din mediul rural, un nivel educational scazut si un declin accentuat al veniturilor reale ale populatiei.

In ceea ce priveste comertul agricol, Romania are un potential agricol semnificativ si un avantaj comparativ al resurselor naturale si a fost un exportator traditional de produse agricole pana in 1990. o analiza a comertului agricol romanesc in perioada de dupa 1990 releva o schimbare considerabila a pozitiei pe pietele agricole internationale, din exportator net de produse agricole in importator net, cu un deficit de peste 5 miliarde de dolari in ultimii 13 ani. Situatia releva un declin accentuat, ca urmare a scaderii productiei agricole pe fundalul reformelor structurale ale proprietatii agricole si ale cresterii cererii interne pt produse alimentare diverse si de calitate superioara. In perioada respectiva, se pot distinge trei etape in comertul agricol de tranzitie. Astfel, intre 1990-1993, se consemneaza o perioada de declin puternic si o balanta comerciala negative, intre 1994-1999 se constata o usoara redresare a balantei comerciale agricole, urmata de o noua deteriorare in perioada 2000-2001, fenomen ce se constata si in prezent. Ponderea exporturilor agricole romanesti in totalul exporturilor se mentine la cote scazute, intre 3,3% si 8% ( spre comparative cu Ungaria care are o contributie a agriculturii in PIB de doar 5 % si o pondere a exportului de produse agroalimentare de peste 20% din total). Discrepanta intre potential si rezultate sin ceea ce priveste comertul cu produse agricole si balanta acestuia este si mai relevanta daca se ia in considerare faptul ca, in 2003, 41% din forta de munca era ocupata in mediul rural, iar ponderea agriculturii in PIB al Romaniei era de peste 11%.

Principalii factori interni care au afectat si afecteaza productia si comercializarea produselor agricole, determinand deficitul comercial al balantei agricole sunt: structura fragmentata a exploatatiei agricole si incertitudinea productiei sistemelor integrate de distributie si marketing; volumul oscilant al productiilor de la an la an demonteaza strategiile de export, un bun exemplu in acest sens fiind productia de cereale. La aceasta contribuie de asemenea lipsa de informatie pe piata la nivelul producatorilor in ceea ce priveste indeosebi standardele de calitate.

Pregatindu-se de aderarea la UE, Romania trebuie sa adopte masuri speciale cu privire la agricultura, dar in acelasi timp beneficiaza de fonduri ale UE, subventii indreptate spre acest sector.

- PRINCIPALELE PROBLEME PE CARE TREBUIE SA LE SOLUTIONEZE ROMANIA PT A PUTEA BENEFICIA DE SPRIJINUL UNIUNII EUROPENE PT AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA

Romania a adoptat o Strategie Agricola si Rurala pt Aderarea la UE. Aceasta strategie este cuprinzatoare in ceea ce priveste identificarea schimbarilor necesare pt alinierea la PAC si contine o lista a masurilor necesare pt adaptarea politicilor, structurilor si legislatiei actuale impreuna cu un calendar detaliat pt masurile care urmau sa fie adoptate in per 2003-2006. strategia va trebui insa sa ia in considerare masurile de reforma a PAC adoptate in iunie 2003 de catre Comisia Europeana.

In Romania dezechilibrele structurale din sectorul agricol sunt mai mari, fiind nevoie e corectii mai complicate.

1. Fragmentarea excesiva a proprietatii agricole este unul din principalele neajunsuri. In prezent Romania orienteaza fondurile bugetare atat catre fermele comerciale cat si catre cele de dimensiune mica (2 mil ha)

2. O alta problema structurala a agriculturii o reprezinta numarul mare de ferme de subzistenta si semi-subzistenta. Autoritatile romanesti trebuie sa realizeze o schema de restructurare a fermelor de semi-subzistenta pe principii de eficienta.

3. O alta problema a agriculturii romanesti o reprezinta ponderea mare a agricultorilor in totalul populatiei ocupate, precum si numarul mare de fermieri varstnici. Pt acest aspect UE propune pt agricultura comunitara

1. Maria Barsan, "Integrare economica europeana", vol ii- editura fundatiei CDIMM Maramures 2000;

2. Planul national de dezvoltare 2004-2006;

3. www.infoeuropa.com;

4. www.superlex.ro.